Mâine întotdeauna doare mai mult. Pentru că tocmai acestui "mâine " i-am promis atât de multe. Mereu. Am lăsat totul în seama lui. Deși dacă l-am avut, o fi fost un cadou. Mâine o să îi zic că îmi pare rău, dar pentru ea mâine nu a mai venit. Mâine o să îi mulțumesc. Mâine, mâine, mâine. Pe azi... dacă l-aș fi iubit mai mult... Dacă l-aș fi iubit. Sau dacă aș fi iubit și atât.
Ca atunci când în loc să mă bucur de trupul pe care îl strângeam în brațe, mă gândeam cum mâine o să mă viziteze cu toate tristețile lui.
De ce să îți lași zâmbetul pe mâine? Dacă practic, nu toți care s-au dus la culcare s-au mai și trezit.
Trăiesc într-un glob. Nu de cristal. Seamănă mai mult cu un glob luat de la târgul de Crăciun. Adică îl vezi, parcă l-ai lua acasă, dar mai ai altele la fel. În globul meu zilele seamănă între ele. Sau aproape toate. Rutina devine obositoare. Și toate nefericirile parcă așteaptă să crească și să devină tragedii mari. Dar lumea e plină de oameni care se plâng de orice, nu?
Chiar și eu. Metehnele au fost cu mine dintotdeauna. Poate chiar și atunci când eram prea mică să le car. Sau cum zicea bunica: "Ce are omul de pățit, pățește și ce are de trăit, trăiește."
Și pare că mai sunt multe de pățit.
Ceea ce mă face și mai mult să îmi fie dor de mine la 7 ani când le ziceam că vreau să mă fac o buburuză.
Încă vreau.
Să mă fac o buburuză mică și să zbor poienițe multe. Să nu percep timpul și el să nu mă constrângă și să îmi treacă.
O gărgăriță. Într-o casă de păpuși. Căsuța mea aia improvizată.
În care am pus multe păpuși. Cu care mă joc și astăzi. Fie cu nepoțelele, fie alți copii. Un paradox nu? O femeie-copil. Poate mai mult copil sau... frica e a femeii sau copilului, oare?
Atât de multe întrebări poate îmi vor umple pântecul de buburuze.
Și mă voi face mică, mică pentru totdeauna.
Să mă vadă doar pământul îngreunat de oasele morților. Îngreunat de toate zilele de mâine care nu au fost niciodată.
Sau poate unul dintre prietenii mei are dreptate. Cremele anti-rid îs mai scumpe, deci mai bine zâmbesc azi.
0 comentarii
Arhiva rubricii
Ne-au luat-o cromozomii razna, Arthur IanoșiVara vrajbei noastre, Mona ZelencoVara vrajbei noastre, Eduard BaranovskiVara vrajbei noastre, Camil PopescuMi-am bătut gura degeaba, Carmen PiticToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
MiscellaneaInvoluntar, tandemPovești la ibricAltfel e bineJokeri de cuvinteEditorialul de luni dimineaţăCafe del SolDiversiuni şi aluviuniMicile istoriiScrisorile GeteiInsolita de marţiÎntîlniri - De dragosteCuvinte pentru înecaţiRomânia, draga de ea!Jobenul cu iepuraşiŞoseta cântăreţului de bluesinter_ziseBiciclete în BeijingIstorii inventateCompletAbilDrumul spre OzUn pic - alte întîmplări adevăratePoveştile fetei nesăbuiteCum să...Bungee JumpingInCompletAbil fantasticCeaiul de joi dimineaţăFractalul EpicZen şi arta întreţinerii motocicleteiPovestiri minimalistePUNCT...S-a întâmplat într-o joiPraful de pe tobă8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to menBlues LettersCasa cu pereţi de vântBestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)Ora de libertateautoficţiuniViaţa domnului LăzărescuÎntâmplări despre niciodatăJurnal de maimuţeCântece simple49Visăreasa-n colţul bloculuiTotul pe albPentru cine bat străzileAutorulÎnaltă ordine de ideiSticla cu cernealăVieţile altoraColecția de oreSUPER poveştiderapajeJoaca cucuvinteleBalansPublicitate