Narcoleptic de ocazie

Un sunet strident striga a pagubă în noapte spărgând liniștea ce domnea nepăsătoare.
Cu un deget, el îl anihilă.
Alarma nu-i îngăduia să-și amintească visele, dar îl teleporta brusc, direct la poarta realității crude și monotone.
Se ridicase pe marginea patului și-și privea picioarele cu un interes ciudat. În locul degetelor, niște gheare ascuțite zgâriau podeaua proaspăt lăcuită.
Se frecă la ochi, dar mâinile-i erau doar niște aripi din care se desprindea câte o pană ce se rotea alene prin camera pustie.
Perdeaua se mișca într-un dans lasciv, și lovea pervazul cu sunetul și ritmul... alarmei sale.
Se dezmetici din vis, deschise ochii, și penele s-au transformat în mâini iar ghearele au lăsat loc degetelor.
Se uita în jur și, fotoliul în care obișnuia să-și petreacă serile de iarnă cu o carte în mână se transformase într-un soi de mașinărie ce zornăia și pufăia a motor pornit gata de decolare.
Curios își trase halatul pe umeri, și se așeză comod în fotoliul-mașină. Nici nu se așeză bine că își și luă zborul prin tavanul deschis spre cerul înstelat.
Era atât de sus că reușea să culeagă stelele în palmă. Își tapeta halatul cu ele și zâmbea la gândul că părea un general ce-și etala cu mândrie medaliile.
Un zgomot puternic îl făcu să tresară. Era alarma ceasului ce îi anunța o nouă zi.
Se uita buimac prin camera ce nu mai era goală. Acum, în jurul mesei patru câini jucau poker.
Păreau niște oameni, râdeau, înjurau, fumau... exact ca ei.
Asta era prea de tot!
Se ridică din pat pornit să facă ordine, dar căzu la marginea lui... trezit brusc de alarma ceasului.
O opri cu o palmă.
De această dată se trezise cu adevărat.
O durere nefirească îl tranșa în bucăți mici... firimituri de om.
Își dorea ca aceste fărâme să fie înghițite lacom de păsările cerului și să fie purtate departe de lumea ce-l înconjoară.
Realiză un lucru esențial. Doar somnul era pavăza, alinarea, refugiul și uitarea durerii ce-i măcina tacticoasă oscior cu oscior, îi înnoda venă cu venă, și-i vărsa sângele picătură cu picătură, până la ultima, lăsându-l sterp de viață.
Așa că... se lăsă pe spate, își îndesă pe gât un somnifer, și-i anulă alarmei piuitul.