Un sfeșnic de argint, singurul decor al acelei miriști, zăcea în băltoaca în care luna se descompunea în reflexii caisate. Femeia se întoarse după el, îl sugrumă, punându-l la piept și fugi în direcția gării, cu ochii goi. Timpul se comprimă, iar ea se pomeni în spatele unui povârniș. Hainele erau sfâșiate de niște arbuști spinoși, sterpi de flori. Dar pântecul ei era departe de a fi sterp. Epuizată, se prăbuși în brațele întunericului macru. Copitele calului moșierului călcară un greiere ce cânta lângă ea a iulie.
Andra Toropoc
Bunica mă ducea mereu la biserică și se ruga pentru mine. Eram mut de când mama fusese omorâtă pe trecerea de pietoni. Privisem și nu uitasem chipul celui care a mituit legea ca să scape. În virtutea iubirii de oameni, am devenit preot, găsindu-mi astfel glasul. Soarta a făcut să-l reîntâlnesc pe acel om, venise la spovedanie, avea greutăți pe suflet. I le-am luat sub patrafir, cu mâinile încleștate în jurul gâtului său. Anchetatorii mă-ntreabă de ce, în ochii lor un preot vrea binele omenirii. Da, dar. Și tac.
Cecilia Fofiu
Ia-l tu pe Vlad de soț, mă împunge mama. Drăguț, serios, căpătuit, ce-i lipsește?, nici tu nu ești raza soarelui, nici cruduță. Mă mut, urlu, de mă mai pisezi cu el. Da ce ai dragă?, nu-ți pot face o recomandare că un-doi zvârli ca măgaru', smiorcăie mami. Am, fir-ar al dracu', am, că de câte ori suntem împreună îl sună mă-sa. Și o și pune pe speaker. Că să nu stea mult, că ora de somn, că se răcește ceiuțul. Și-mi dispare, pâș-pâș, cu mutra spășită și un te iubesc suspinat. Poftim, vă iau pe toți trei. La pachet.
