Poezie - Ziua 8: Grecia - Rusia

Moartea


I

Toţi norii spoveditu-s-au pămîntului:
Locul lor un alean al meu l-a luat.
Iar cînd părul meu a-nceput să ducă dorul
Unei mîini fără păreri de rău
M-am strîns într-un nod de durere.


II

Clipa e dusă pe gînduri înserînd
Fără amintiri
Cu copacul ei mut
Către mare
E dusă pe gînduri înserînd
Făr'-o bătaie de aripi cu chipul neclintit
Către mare
Înserînd
Fără dragoste
Cu gura neînduplecată
Către mare...

Iar eu în liniştea ce-am prins-o în năvod.


III

După-amiaza
Şi imperiala lui însingurare
Şi tandreţea vînturilor sale
Şi aura sa cutezătoare

Nimic să nu vină Nimic
Să nu plece
Toate frunţile libere

Iar ca sentiment un cristal.

(Traducere din limba greacă de Victor Ivanovici)


În linişte se scurge Harul,
Palida lună intră-n odaie,

Scufia căzută-ntr-o parte,
Palida lună zăreşte o umbră.

Femeia aceasta e suferindă,
Femeia aceasta e singură,

Fiul la ocnă, bărbat în mormînt,
Rugaţi-vă pentru mine.

(Traducere din limba rusă de Andrei Pavel, revăzută de Luiza Palanciuc)