13.03.2009
Bucureştiul cultural, noiembrie 2008
Mă doare fruntea în partea dreaptă
E puţin bombată şi sub ea
se ascund doi iepuri mici
Unul e alb şi unul e gri
Stau pitulaţi şi îşi mişcă urechile
Un gust de ciocolată amară stă între capetele lor
Un rest de morcov e aruncat într-o parte
şi alunecă în cealaltă parte a frunţii
Acolo unde sunt teoremele şi catetele şi sumele
pătrate ale ipotenuzelor
Morcovul se înţepeneşte în diametrul cercului absent
şi se lipesc de el flori de plop şi salivă de iepure blînd

*
Astăzi ai fost mulţi de tu
şi erai
foarte mic
Un şir de tu începea în tocul uşii şi se ducea pînă sub marginea ferestrei
Tu cu umbrela şi tu
zîmbind amorf
Tu dormind
şi tu mestecînd o bucată de brînză
Eu mi-am plimbat degetele peste aceşti mulţi de tu
Pe unii i-am răsucit
Pe vreo doi i-am mîngîiat
şi de unul dintre ei m-am ascuns

*
Am vrut doar să îţi arăt dîra
pe care o lăsase musca
pe sticla ferestrei
oglindită
o zeamă scursă
puţin uscată
aripa frîntă
şi antenele de la greierul
de astă-vară

*
Cîinele Gimi pe alee
se uita într-o parte
Umbre şi lumini se aruncă
pe corpul lui de cîine arămiu
Dintr-o fotografie veche

*
Mi-am pus astăzi talc pe cele două răni
nici una din ele nu se vede
le simt doar printre cutele nevăzute
prin invizibilele crăpături care îmi brăzdează pielea
Am întins talcul
am turnat nişte apă din stropitoarea mov
şi am făcut o pastă mentolată
pe care am întins-o
pînă m-am oglindit în ea
Apoi am luat un cuţit
şi am făcut un semn neştiut

Dacă l-ai fi văzut
l-ai fi recunoscut.

(din volumul Iepurele de martie, Ed. Corint, 2008)

0 comentarii

Publicitate

Sus