Pentru cei mai mulţi români Edelina Stoian este o voce. Este glasul aceleia care ne spunea ce s-a mai petrecut în lume pe vremea când, adânc ascuns prin case, radioul ne şoptea "Aici e Radio Europa Liberă!". Plecată de la optsprezece ani din ţară, nu a încetat să-şi afirme cetăţenia de suflet în primul rând printr-o limbă elegantă, mult lucrată. Paşii au purtat-o în studiourile BBC, ale radiodifuziunii israeliene, ale televiziunii germane şi o putem vedea activând în cele ale Europei Libere de la Praga.
Astăzi o regăsim într-o postură pe care cei dintre noi care bântuie Web-ul încep s-o cunoască: cea de scriitor-jurnalist, mai degrabă decât de om de radio. Prozele ei, de multe ori luând forma reportajului dezvoltat, îşi joacă miza undeva între acribia clasică de care se servesc pentru a prinde amănuntul şi a construi cu el şi "felia de viaţă" naturalistă. Locurile, pe unde multele ei peregrinări au dus-o, se încarnează sub ochii cititorului mai întâi în schiţe de creion ascuţit în detaliu, ca pe urmă să se coloreze de o viaţă mişcătoare ce ne cuprinde. Carnetul reporterului, ba chiar şi reportofonul acestuia nu o părăsesc, Edelina Stoian nu intră în vacanţe, mai degrabă se serveşte de ele spre a ni le dărui, o voce scrisă de astă dată, o delectare nouă.