noi doi facem acelaşi lucru:
fotografiem.
singura diferenţă
e orientarea lentilei
a ta este
spre lume,
spre exterior.
opreşti din timp
oameni,
obiecte
ce nu se mai întorc
la vieţile trăite
rămân în fotografiile tale
parcurgând o altă poveste,
imaginară
cea pe care le-o inventezi tu
peste cea reală.
o poveste
secretă,
ştiută doar de tine
pe care nu o povesteşti
ci o arăţi.
eu fac invers:
în mine fotografiez vieţi
care nu există.
ai crede că eu descriu visele
şi totuşi
visele minunate,
cele rar
visate
doar tu le găseşti.
(din Poem pentru Vioară şi Lutier, o carte semnată de Dinu Lazăr şi Delia Oprea)