Cu ceva timp în urmă am dat din întâmplare la televizor peste un interviu cu Johnny Răducanu. Marele nostru jazzman era ca de obicei haios şi plin de glume, dar de această dată un pic mai grav şi mai profund decât în alte ocazii, dezamăgit de lumea şi de societatea actuală, de felul cum lucrurile şi valorile o iau la vale la nivel mondial.
Viaţa de astăzi văzută prin prisma celui educat în bunul simţ al primei jumătăţi a secolului XX este absolut jenantă. Am rezonat întru totul cu ceea ce am auzit, însă cu două aspecte am fost în mod special atât de alături cu gândirea domniei sale.
J.R. povestea cu tristeţe cum acasă nu poate cânta la pian, căci îi bat vecinii în ţeavă, cum îşi ţine pianul învelit în pături încât acesta abia se aude şi atunci m-am uitat şi eu cu aceeaşi suferinţă la pianina mea, care se sufocă sub pături şi perne. Mi-am adus aminte de câte ori a venit poliţia la uşa mea şi asta nu în orele de linişte pe care le respect mereu, ci în celelalte când unul bate un cui, altul pune gresie, doar eu nu puteam să ating instrumentul meu, cum au luat de fiecare dată declaraţii de la vecini dacă sunt sau nu deranjaţi de sunetul pianului meu.
Toate acestea din cauza unei tinere de calitate umană îndoielnică nou venită în bloc şi care de câte ori mă aude cântând mă reclamă la 112. Mi-am adus aminte şi de o altă perioadă, în alt bloc unde am locuit, unde situaţia degenerase atât de rău, încât primeam de la un vecin scrisori şi telefoane de ameninţare, că va fi foarte rău de mine dacă nu încetez să mai cânt la pian. Mult mai târziu am aflat că aceste acţiuni erau o acoperire a dorinţei sale de a mă face să mă mut, vânzând ideal lui apartamentul. Dar... cam aceasta este condiţia artistului de astăzi...
Adesea lumea se întreabă şi mă întreabă "cum adică studiezi?" "la ce îţi mai trebuie după atâţia ani?" "ce mai ai de învăţat?" Din cauza unei cunoaşteri îndeajuns de superficială, destul de mulţi au impresia că în muzica clasică artistul se urcă pe scenă fără pregătiri, repetiţii şi începe. Dar, la noi, studiul este zilnic, se numără în multe ore zilnice, răbdare, disciplină, perseverenţă, o doză mică de nebunie şi încăpăţânare şi acestea nu sfârşesc niciodată. Mereu mai este ceva de făcut, de învăţat, de îmbunătăţit, de înţeles. Se începe din fragedă pruncie şi durează toată viaţa. Nu se poate face această profesie fără studiu zilnic. Mult. Este posibil ca în ochii unui neavizat, munca de acasă a unui instrumentist să pară ridicolă; să stai ca prostu' în faţa pianului cu orele şi să repeţi la nesfârşit acelaşi lucru... poate părea o nebunie. Oarecum da, dar este vorba de pasiune, căci această profesie se face numai din pasiune. Un fel de pasiune care dă dependenţă, precum drogul care intră în sânge. Un mare artist ca Johnny aclamat, adorat şi aplaudat pe toate continentele, care a stat de vorbă cu cele mai mari personalităţi ale lumii şi a fost ascultat de aceştia în concertele sale ajunge azi să nu poată cânta la propriul pian în propriul apartament... Aceasta este printre altele trista condiţie a artistului de azi în România.
În încheierea interviului său a urmat cea de a doua părere care m-a făcut să vibrez pe aceeaşi lungime de undă, de această dată fără a avea ceva comun cu muzica. Spunea că între doi oameni există dragoste sau iubire sau amândouă aş completa eu, dar mai există o formă tare importantă şi anume convieţuirea paşnică, care înseamnă printre altele şi că atunci când unul are o problemă celălalt să îl înţeleagă, să îi uşureze viaţa. Ceea ce se întâmplă azi în atâtea familii când unul vine acasă, se aşază cu o băutură în mână în faţa televizorului şi tace, Johnny o considera a fi "o măgărie". Aşa şi este. Mare lucru este această convieţuire paşnică şi profundă treabă. La asta se lucrează precum şi la pian, zi de zi, cu răbdare, tenacitate, atenţie, voinţă. Ea se manifestă mai ales într-un cuplu, dar până la urmă se extinde în orice formă de relaţie: prietenie, colaborare, parteneriat, colegi, vecini...
Câteva nopţi după aceea am adormit visând la cum s-ar transforma toate relaţiile dacă ar avea parte de acest ingredient magic: convieţuirea paşnică.