La Centrul de Introspecţie Vizuală, pe Strada Biserica Enei, nr.16, pînă pe 30 aprilie 2010.
E practic în Piaţa Universităţii sau în aura ei.
Privită din stradă, expoziţia lui Dan este "sub" Căminul Artei. Arată cel puţin interesant Dan, criticînd scena artistică locală, iar sus, mare, pe galerie, "Căminul Artei". Lîngă CIV (Centrul de Introspecţie Vizuală) e, propriu-zis, Căminul Artei. Se învecinează. Împart un perete.
Expoziţia nu am de gînd s-o povestesc în veun fel. Căutaţi ceea ce nu se vede imediat, ceea ce e post-desen. Căutaţi ceea ce e acolo fără interpretarea artistului, aşa cum chiar Dan spune. Sunt două cataloage, un dosar cu documente şi un supliment al 22-ului. Abia apoi căutaţi şi desenul - cu toate mesajele lui -, în cretă pe pereţii-tablă şcolară şi cu markerul, la stradă, pe fereastră.
Amintirile suprapuse îmi spun că Piaţa Universităţii e locul lui Dan Perjovschi. La CNDB e expoziţia permanentă, zidul troian desenat de Dan la începutul lui 2008. La mijlocul distanţei între Teatrul Naţional şi CIV e performance-ul din toamna lui 2007, din cadrul proiectului Spaţiul Public Bucureşti / Public Art Bucharest: Monument (Istorie / Isterie 2). Două iniţiative şi invitaţii private.
Dan Perjovschi S.A.* este un prim capitol dintr-o serie de expoziţii-concept, grupate generic sub titlul 1990-2010, ce au drept subiect al investigaţiei lor condiţia prezentă a scenei de artă din România şi maniera în care aceasta s-a (re)prezentat şi se (re)prezintă în acest interval.
1990-2010 se detaşează de perspectiva totalizatoare a expoziţiei de grup, optînd pentru specificitatea unor proiecte individuale, articulate in jurul unor istorii, experienţe şi documente. Acestea traduc secvenţial modul în care cîmpul practicilor artistice, instituţionale şi teoretice locale s-a adaptat şi se adaptează în continuare la noua construcţie a sferei sociale şi politice româneşti. (http://www.pplus4.ro/mainro.html)
* scena de artă