Pe 16 aprilie 2010, în cadrul Festivalului Internaţional de Film NexT 2010 de la Bucureşti, Editura IBU Publishing a lansat volumul Totul despre scurtmetraj de Clifford Thurlow. Din nefericire, autorul cărţii, invitat al festivalului, nu a putut fi prezent la lansare, din pricina norului de cenuşă care a paralizat traficul aerian european. Clifford Thurlow regretă faptul că nu şi-a putut cunoaşte cititorii din România, mi-a răspuns totuşi cu amabilitate la cîteva întrebări adresate pe e-mail.
Mihai Fulger: Cum poţi fi sigur că adevărata ta menire este să faci filme?
Clifford Thurlow: Cum poţi fi sigur de orice în viaţă? Dacă în minte îţi vin poveşti, dacă începi să vezi scene desfăşurîndu-se în spatele ochilor, dacă eşti pasionat de creaţie, te vei trezi cu o cameră de filmat, asemenea celor cu înclinaţie către asta. Dacă menirea ta este să faci filme, vei face filme.
M.F.: Care a fost cea mai dificilă parte din scrierea cărţii Totul despre scurtmetraj şi de ce?
C.T.: Scrierea unei cărţi se aseamănă unei boli de durată. Ai la dispoziţie 300 de foi goale şi o idee. E ca şi cum ai aşeza cărămizi pentru a construi un zid sau ca şi cum ai săpa fundaţia unei case. De fapt, să scriu Totul despre scurtmetraj mi-a venit mai uşor decît să scriu orice altă carte a mea şi, în acelaşi timp, mai distractiv, pentru că nu eram mereu acasă, încuiat singur în cameră, ci ieşeam, mă întîlneam cu oameni, urmăream scurtmetraje, mă documentam, adunam informaţii. Am ţinut să prezint în carte "Zece scurtmetraje care trebuie văzute" şi mi-a fost greu să le depistez pe cele pe care le voiam. Totuşi, acum acest lucru este mai simplu, deoarece cele mai multe dintre ele sînt disponibile pe YouTube.
M.F.: Partea a doua a cărţii ("Ce face fiecare") are capitole dedicate scenariului, producătorului, regizorului, monteurului, precum şi finanţării şi distribuţiei unui film. De ce nu şi un capitol despre directorul de imagine al filmului?
C.T.: Există în carte un interviu consistent cu tînărul director de imagine francez Jean-Philippe Gossart, cel care a filmat scurtmetrajul meu Greta May, iar meseria de director de imagine este abordată şi în capitolul despre formarea echipei. La fel ca şi Francis Ford Coppola, consider că un film este creat de trei ori, de către scenarist, regizor şi, în final, de monteur. Aceasta este ceea ce Alfred Hitchcock numea Sfînta Treime. Imaginea, sunetul şi celelalte sînt şi ele ingrediente esenţiale şi, ca urmare a acestui interviu, atunci cînd vom scoate a treia ediţie a cărţii, îi vor acorda operatorului un capitol separat în ea.
M.F.: De ce majoritatea scenariilor pe care le-aţi inclus în carte sînt destinate unor scurtmetraje de gen?
C.T.: Cartea mea include cinci scenarii / filme diferite, fiecare aparţinînd unui alt gen, pentru a acoperi cît mai mult cu putinţă din sfera cinematografică. Nu am vrut să prezint doar mari capodopere, deoarece asta i-ar fi demoralizat pe studenţii la Film şi pe tinerii cineaşti. Ei şi-ar fi zis: nu sînt în stare să fac asta. Filmele din carte sînt OK, dar este loc de mai bine şi, prin analizarea filmelor, urmărindu-le online, şi confruntarea lor cu scenariile, noii cineaşti vor deprinde procesul şi îşi vor da seama dacă ei se pot descurca mai bine.
M.F.: Care au fost reacţiile cineaştilor după ce v-au citit cartea?
C.T.: Reacţiile au fost extraordinare. Primesc e-mailuri din întreaga lume, ceea ce mă face să mă simt mărunt şi să observ cum sîntem un singur popor, cu acelaşi univers, iar oamenii de pretutindeni împărtăşesc aceleaşi visuri. Din vremurile în care strămoşii noştri din peşteri stăteau nemişcaţi şi urmăreau vrăjiţi umbrele create de foc tremurînd pe pereţii grotei, noi, ca fiinţe umane, am fost fascinaţi de mişcare, de imagini, de poveşti. În cinema, toate acestea se îmbină într-un mod universal.
M.F.: Care sînt cineaştii dumneavoastră preferaţi? Dar cei care v-au influenţat cel mai mult?
C.T.: E imposibil de spus. Cineaştii sud-coreeni moderni sînt fantastici. Îi ador pe Stephen Gaghan, care a scris scenariul la Traffic şi a regizat Syriana, şi pe Alejandro González Iñárritu, care a realizat Amores perros, 21 Grams şi Babel. Şi sînt captivat de filmele lui Ridley Scott, precum The Gladiator, Black Hawk Down şi Blade Runner. Aceştia sînt cineaştii care m-au influenţat: mari povestitori, ale căror filme te determină să gîndeşti.
M.F.: Sînteţi, în prezent, ghost writer şi scenarist. V-ar interesa să deveniţi şi ghost screenwriter ("scenarist-fantomă")?
C.T.: Uluitoare întrebare. În momentul actual, sînt "scriitor-fantomă" pentru un roman. E vorba de povestea extraordinară a cuiva incapabil s-o aştearnă pe hîrtie. Este, cu siguranţă, cinematografică, aşa că poate cuvintele întrebării sînt profetice şi aşa se va întîmpla.
Am mai scris, de asemenea, două scenarii în engleză, bazate pe operele unui scriitor maghiar şi pe ale altuia turc. Ambii au poveşti bune şi vor să ajungă pe piaţa de limbă engleză, aşa că scenariile lor trebuie refăcute. Viaţa de "fantomă" este ciudată, dar şi frumoasă.
Am mai scris, de asemenea, două scenarii în engleză, bazate pe operele unui scriitor maghiar şi pe ale altuia turc. Ambii au poveşti bune şi vor să ajungă pe piaţa de limbă engleză, aşa că scenariile lor trebuie refăcute. Viaţa de "fantomă" este ciudată, dar şi frumoasă.
M.F.: Ce proiecte de film aveţi? Dar de cărţi de film?
C.T.: Nu am cărţi de cinema pe ţeavă, deşi proiectul maghiar amintit este povestea Hoţului de whisky (care s-a născut, de fapt, în România!). Producătorul ungur Sipos Kornel a adunat cea mai mare parte din buget şi, dacă filmul va intra în producţie anul acesta, mi-ar plăcea să mă folosesc de acest proiect pentru a scrie o carte pe care aş putea-o numi Making the First Feature / Totul despre primul lungmetraj. Vom mai vedea. Ca scriitor care încearcă să trăiască din scris, nu trebuie să ratezi nici o oportunitate care ţi se oferă.
M.F.: Totul despre scurtmetraj este a doua carte care vă este tradusă în limba română, după Sex, suprarealism, Dalí şi eu: memoriile lui Carlos Lozano (Universal Dalsi, 2003). Ce aţi dori să le transmiteţi cititorilor dumneavoastră români?
C.T.: Dacă v-au plăcut cărţile mele, vă va plăcea, cu siguranţă, primul meu roman, All Things Considered / În cele din urmă, publicat cu ceva ani în urmă. Dacă vreo editură românească va scoate această carte, îmi voi plăti singur călătoria la Bucureşti, pentru a-i asigura promovarea.
Clifford Thurlow, născut în 1952 la Londra, este un apreciat jurnalist, scriitor, editor şi cineast independent din Marea Britanie. Însăşi viaţa sa poate constitui subiectul unui film sau chiar al mai multor filme. El şi-a scris prima carte la 23 de ani, iar mai tîrziu a studiat budismul în India şi a colaborat cu Dalai Lama la traducerea textelor sacre tibetane în engleză. A făcut comerţ cu pietre preţioase în Asia de Sud-Est şi a organizat un spectacol cu delfini în Spania, înainte de a se muta la Hollywood, în urmă cu două decenii, pentru a se dedica scenaristicii. Acolo, însă, a devenit "scriitorul-fantomă" (ghost writer) al autobiografiei popularei actriţe Carol White, originară din Anglia. De atunci, a ajuns să trăiască (re)scriind cărţi semnate de alţii. În prezent, locuieşte în Londra, iar The Times l-a etichetat drept "unul dintre cei mai buni ghost writers din Marea Britanie".
Cartea sa Totul despre scurtmetraj (în original Making Short Films: The Complete Guide from Script to Screen) este al treilea volum al colecţiei "Arta 007" de la IBU Publishing, în cadrul căreia inaugurează o nouă serie, "Practica filmului".
Volumul se adresează în primul rînd cineaştilor aspiranţi şi debutanţi, cei care doresc să deprindă exerciţiul realizării unui scurtmetraj înainte de a face pasul către lungmetraj, însă îi poate interesa în egală măsură şi pe cinefilii ce doresc să afle mai multe despre lungul drum al unui film de la stadiul de simplă idee la prima proiecţie publică. Aşa cum sugerează şi subtitlul englez al cărţii, ea reprezintă un ghid complet al realizării unui scurtmetraj, conţinînd informaţii practice şi resurse utile, opinii ale unor cineaşti cunoscuţi şi scenarii reproduse integral. Autorul însuşi oferă multe detalii din interior despre producţia cinematografică, relatîndu-şi experienţele trăite la realizarea scurtmetrajului Greta May, adaptare a unei povestiri proprii.
Prima ediţie din Totul despre scurtmetraj a apărut, în spaţiul anglo-saxon, în 2005. Cum
cartea a devenit rapid bestseller, în 2008 a fost publicată o a doua ediţie, actualizată şi mult adăugită, care a stat la baza traducerii în limba română. În prezent, volumul este folosit ca suport teoretic în peste 100 de universităţi cu secţii de film din Marea Britanie, SUA (inclusiv celebra UCLA din Los Angeles) şi Australia.