În cei 20 de ani de presă scrisă românească, ziarele au ocupat un loc central. Dacă în anii '90 au fost lansate numeroase publicaţii, provenite din setea de libertate a jurnaliştilor, în ultimii ani de capitalism, acestea au devenit afaceri ale patronilor.
Conform cercetătorilor şi teoreticienilor din domeniul mass-media, în primii doi ani de la disoluţia regimului comunist, s-a produs o "explozie mediatică", marcată de multiplicarea rapidă a ziarelor şi revistelor, în paralel cu reconvertirea publicaţiilor deja existente.
Astfel, dacă în 1989 la nivelul întregii ţări erau 495 de publicaţii, dintre care 36 de cotidiene, în 1990 numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la un total de 1.444 de publicaţii, dintre care 65 - cotidiene. Pentru anul 1991 s-a observat o scădere a numărului total de publicaţii - 1.336 -, dar o creştere a cotidienelor - 83. Pe de altă parte, în 1992, numărul total al publicaţiilor a scăzut la 1.205, dar numărul cotidienelor a crescut, ajungând la 102.
Ca urmare, teoreticienii postulează că piaţa presei scrise româneşti a cunoscut o perioadă de "frenezie consumeristă" în primăvara lui 1990, caracterizată prin creşterea rapidă şi haotică a titlurilor şi tirajelor, tendinţă continuată şi ulterior.
Pe piaţa presei scrise s-au impus publicaţii precum Tineretul liber, Dimineaţa, Universul, Dreptatea, Azi - cu un tiraj zilnic de 700.000 de exemplare, dar şi săptămânalele Expres şi Zig Zag - cu un tiraj de 600.000 de exemplare la apariţie. În ceea ce priveşte presa culturală, tirajele publicaţiilor 22 sau România literară erau de circa 100.000 de exemplare.
Dacă în 1990 tirajul principalelor cotidiene naţionale - România liberă şi Adevărul - a crescut la 1,5 milioane de exemplare, începând cu 1992, semnalul scăderii tirajelor a fost dat de Adevărul (180.000 de exemplare) şi România liberă (110.000 de exemplare). La fel s-a întâmplat şi cu celelalte publicaţii, care au scăzut de la 700.000 de exemplare pe zi în 1990, la sub 100.000 de exemplare în 1992.
"Instaurarea comunismului a însemnat pentru presă acceptarea şi promovarea unui tip de discurs total neadaptat societăţii civile şi nevoilor sale de informaţie, de cunoaştere. Funcţiile sociale, educative, informative, au fost substituite de tendinţa tot mai formativă, mai ideologizată a noului regim. Jurnaliştii se transformă în propagandişti, iar presa funcţionează ca o maşină de mobilizare a maselor. Cantitativ, comunismul a corespuns, într-o primă fază, reducerii de zece ori a tirajelor şi titlurilor ziarelor şi revistelor", susţin teoreticienii mass-media.
Conform datelor, în perioada 22 - 24 decembrie 1989, la Bucureşti au apărut mai multe ziare, dintre care Adevărul, Curierul românesc, Flacăra, Libertatea (Interesul public), Renaşterea, România liberă şi Tineretul liber, marea majoritate a acestora fiind foste publicaţii comuniste, devenite acum "libere".
Astfel, Adevărul este fostul cotidian Scânteia, organ central al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Adevărul a fost lansat la Bucureşti la 25 decembrie 1989. Printre colaboratorii din primul număr s-au numărat Costin Tuchilă, N. N. Constantinescu, Ilie Tănăsache, Radu Bogdan şi Gheorghe Atanasiu. Cotidianul Adevărul este editat în prezent de Adevărul Holding, companie deţinută de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Cotidianul Libertatea, denumită iniţial Informaţia Bucureştiului, apare la Bucureşti în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, fiind considerat "cotidian al cetăţenilor Capitalei. Tribună liberă a Frontului Salvării Naţional". Dintre colaboratori se remarcă Sorin Roşca Stănescu, Octavian Andronic sau Mihai Bărbulescu. Cotidianul Libertatea a fost achiziţionat de trustul elveţian Ringier în iulie 1994, care a relansat publicaţia ca tabloid. Publicaţia a devenit, în mai 2001, lider de audienţă şi vânzări în presa românească, poziţie pierdută în 2009 în faţa tabloidului Click, editat de Adevărul Holding.
Tineretul Liber, fostul Scânteia Tineretului, apare la Bucureşti pe 22 decembrie 1989 şi are ultima apariţie în aprilie 1997.Colaboratori ai numărului din 22 decembrie au fost Constantin Sorescu, Lucian Avramescu, Victor Socaciu, Horia Alexandrescu, Eugen Mihăescu, Ştefan Mitroi sau Dan Stanca.
De asemenea, România liberă, fost organ al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, apare la 23 decembrie 1989, iar printre colaboratori se numără Ion Pavelescu, Bogdan Ficeac, Emil Munteanu sau Marius Georgescu. Ulterior, în 2001, trustul german de presă WAZ a achiziţionat SC România liberă SA, care edita cotidianul, transformând compania, în 2005, alături de Dan Adamescu, în SC Medien Holding.
Tot în 1989, pe 30 decembrie, este lansat Curierul Românesc, în format bilunar, sub egida Asociaţiei "România", al cărui preşedinte era Augustin Buzura. Din colectivul redacţional făceau parte, la acea dată, Nicolae Cristache, Pan Solcan, Gheorghe Istrate, iar dintre colaboratorii primului număr se remarcă Liviu Papadima, Ion Măgureanu, Doru Medeşan.
Anii '90 au adus, în lumea presei scrise, cele mai multe lansări de publicaţii din istoria recentă a României. Astfel, printre acestea se numără titluri precum Adevărul literar şi artistic, Azi, Contrapunct, Curierul Naţional, Democraţia, Dimineaţa, Dreptatea, Economistul, Expres şi Expres Magazin, Facla, Memoria, România literară, România Mare, Tinerama, Secolul 20, Tricolorul, Universul, 22 sau Zig Zag.
Ziarul Azi a fost lansat pe 11 aprilie 1990 sub conducerea colegiului director format din Vasile Ailinei, Iosif Boda, Augustin Buzura, Petru Datculescu, Claudia Iordache, Cătălin Iorgulescu şi Sorin Vornicu. Directorul onorific al publicaţiei era Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu. În prezent, Azi se află în proprietatea lui Octavian Ştireanu.
Pe de altă parte, revista culturală Contrapunct apare la Bucureşti pe 9 ianuarie 1990 sub comitetul director format din Mircea Cărtărescu, Ioan Groşan, Ioan Bogdan Lefter, Cristian Moraru şi Mircea Nedelciu. Printre colaboratorii publicaţiei la primul număr se regăseau Mircea Mihăieş, Adriana Babeţi, Daniel Vighi, Cristian Tudor Popescu, Rodica Pandele, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ion Stratan, Stelian Tănase, Marin Mincu şi Al. Cistelecan.
Curierul Naţional, ziar care apare şi azi pe piaţă, apare la Bucureşti pentru prima dată la 5 decembrie 1990, cu Horia Alexandrescu în funcţia de director general. Din colectivul redacţional făceau parte Constantin Drăgan, Răzvan Bărbulescu, Dan Dumitrescu şi Gheorghe C. Păunescu, iar responsabili de secţiuni erau Adrian Vasilescu, Alexandru Stroe sau Cristian Teodorescu. La primul număr, printre colaboratori se regăseau Fănuş Neagu, Beatrice Buzea, Florin Condurăţeanu, Ralu Filip sau Nicolae Truţă. În prezent este publicat de SC Curierul Naţional SA.
Lunarul Democraţia a fost lansat la Bucureşti la 22 ianuarie 1990, iar printre colaboratorii primului număr se regăseau N.N. Constantinescu, Ilie Purcaru, Maria Filip, Ion Văduva sau Eugen Florescu.
Ziarul Dimineaţa, celebru la vremea lui, s-a lansat la 19 februarie 1990, iar directorul publicaţiei era Alexandru Piru. Printre colaboratori se numărau Grigore Traian Pop, Carmen Firan, Florin Rădulescu-Botică, Ilie Şerbănescu, Liviu Franga sau Solomon Marcus.
Pe 5 februarie 1990 s-a lansat Dreptatea, ca serie nouă a ziarului cu acelaşi nume care apărea în perioada 1927 - 1947. Directorul de onoare al publicaţiei era N. Carandino, în timp ce director era Paul Lăzărescu. Printre colaboratorii primului număr se regăseau Adrian Marino, Ion Alexandru, Gabriel Ţepelea sau Ilie Costache.
Publicaţia Economistul apare la Bucureşti, de două ori pe săptămână la început, iar mai apoi zilnic, la 29 iunie 1990, ca publicaţie a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România. Directorul publicaţiei şi redactor-şef era Ioan Erhan, Adrian Vasilescu redactor-şef adjunct, iar secretar general de redacţie - Mihai Coman. Publicaţia este editată în continuare de AGER.
Ziarul independent Expres apare la Bucureşti în februarie 1990, avându-i pe Cornel Nistorescu, în funcţia de director, şi pe Ion Cristoiu, în funcţia de redactor-şef. Printre colaboratorii publicaţiei se numără Dan Postolache, Vladimir Pasti, Liana Cojocaru sau Horia Alexandrescu. Pe de altă parte, săptămânalul independent Expres Magazin apare la 24 iulie 1990, cu Cornel Nistorescu - director general, şi Radu Budeanu - redactor-şef.
Lunarul Memoria apare în 1990, cu Banu Rădulescu redactor-şef. Din redacţia lunarului făceau parte Ernest Bernea, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Adrian Marino, Ion Negoiţescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloaie, Petre Ţuţea, Ion Vianu şi Romulus Vulcănescu.
Pe de altă parte, România literară apare la Bucureşti în ianuarie 1990, sub conducerea unui comitet director, din care fac parte Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea şi Roger Câmpeanu, cu Ştefan Augustin Doinaş care semnează editorialul primului număr. În prezent, revista este editată de Fundaţia România Literară.
Cotidianul România Mare este lansat în mai 1990, la conducerea publicaţiei fiind Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor era redactor-şef, iar printre colaboratori se numărau Ion Dragomir, Aglaia Ilie, Nicolae Crăciun şi Adolf Ionescu. În prezent, a devenit săptămânal.
Tribuna economică apare ca săptămânal, în ianuarie 1990, fiind considerată "publicaţie a economiştilor din România".
Ziarul Tricolorul a fost lansat în 1990, cu Mihai Ungheanu redactor-şef, şi apare în doar şapte numere. În martie 2007 reapare, sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor.
Ziarul Viitorul apare în 1990 drept "cotidian al Partidului Naţional Liberal", cu Gelu Netea director şi Florin Dumitrache secretar general de redacţie.
Zig Zag apare la Bucureşti ca săptămânal, în februarie 1990. Redactor-şef la apariţie a fost Radu Cismăşanu, pentru primele patru numere. Ulterior, revista a fost condusă editorial de Ion Cristoiu. Pentru o scurtă perioadă, revista l-a avut ca redactor-şef pe Adrian Păunescu, pentru ca mai apoi să revină Ion Cristoiu, dar în funcţia de director. Printre colaboratorii publicaţiei s-au numărat Ioan Vieru, Dan Silviu Boerescu sau Sever Avram.
22 apare pe 20 ianuarie 1990, cu Stelian Tănase redactor-şef şi Gabriela Adameşteanu, redactor-şef adjunct. Printre colaboratorii primului număr se regăsesc Silviu Brucan, Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Alexandru Paleologu, Magda Cârneci, Petru Creţia, Andrei Pippidi, Dan Pavel, Antonie Plămădeală, Gabriel Andreescu, Ioana Crăciunescu şi Rodica Palade. În prezent, Revista 22 este editată de Grupul pentru Dialog Social.
Revista Universul, fondată de Luigi Cazzavillan, reapare la Bucureşti pe 6 martie 1990, printre colaboratorii primului număr regăsindu-se Ion Raţiu, Bartolomeu Anania sau Radu Ciuceanu.
Gazeta Sporturilor este cel mai vechi şi longeviv ziar de sport din România. Cotidianul a fost înfiinţat în 1924, dar a fost desfiinţat după instaurarea comunismului şi înlocuit cu Sportul, ziar sub egida Partidului Comunist. Şi-a reluat vechiul nume în 1990 şi a fost printre primele ziare privatizate în România după 1990. După o perioadă în care s-a aflat în posesia trustului elveţian Ringier, actualmente face parte din trustul Intact. Directorul ziarului este Ovidiu Ioaniţoaia, redactor-şef fiind Cătălin Tolontan.
Ziarul Cotidianul a fost lansat pe 10 mai 1991, cu Ion Raţiu director. Din redacţia ziarului făceau parte, la acea dată, Nicolae Prelipceanu, Dan C. Mihăilescu şi Dan Caragea, printre colaboratori numărându-se Florin Iaru, Radu Vasile sau Andrei Pîrvu. Ziarul a fost condus de Doina Bîscă, editor, (1991 - 1997), Tia Şerbănescu, redactor-şef, (septembrie 1997 - aprilie 1998), Ion Cristoiu, director, (mai 1998 - iunie 1999). În 2004, Cotidianul a fost achiziţionat de Grupul Caţavencu. În mai 2006, pachetul majoritar de acţiuni al Grupului Caţavencu este achiziţionat de Realitatea Media, formându-se trustul, Realitatea-Caţavencu. Cotidianul a avut, în 23 decembrie 2009, ultima apariţie. Fiul fondatorului Ion Raţiu, Nicolae Raţiu, a comentat doar: "Sunt trist".
Tot în 1991 este lansată şi revista Academia Caţavencu, de către mai mulţi jurnalişti, conduşi de Mircea Dinescu. Anterior, o parte a echipei fondatoare a revistei lansase două publicaţii, pentru o perioadă scurtă de timp - Caţavencu Incomod şi Caţavencu Internaţional. În 2006, revista a fost achiziţionată de Realitatea Media. Dinescu a fost redactor-şef al publicaţiei până în 1998.
Evenimentul Zilei a apărut la Bucureşti, în 22 iunie 1992, cu Ion Cristoiu redactor-şef. Printre colaboratorii primului număr se regăsesc Sorin Roşca Stănescu, Florin Niţoiu, Radu Ciobotea, Mircea Suciu sau Gabi Marinescu. Ziarul a fost fondat de Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu şi Mihai Cârciog. Cotidianul este condus de Ion Cristoiu până în 1997. Evenimentul zilei a fost achiziţionat, împreună cu compania care îl edita - Expres Publishing, de compania germană Gruner+Jahr în 1998, care, în 2003, a vândut titlul trustului german Ringier.
Ziarul Cronica Română a fost lansat la 25 ianuarie 1993 cub conducerea directorului Horia Alexandrescu. Printre colaboratori se numără Nicolae Manolescu, Lucia Ivănescu, Corina Creţu sau Gabriela Popescu. În prezent, ziarul este condus de Răzvan Sindilaru şi este editat de SC Standard Media SRL.
Săptămânalul Dilema apare la Bucureşti pe 14 ianuarie 1993, sub conducerea directorului Andrei Pleşu, fiind editată de Fundaţia Culturală Română. Printre colaboratori se numără Mircea Iorgulescu, Octavian Paler, Zigu Ornea, Bogdan Ghiu şi Ştefan Augustin Doinaş. Dilema îşi întrerupe apariţia în decembrie 2003, fiind relansată în ianuarie 2004 sub numele de Dilema Veche, cu Andrei Pleşu director fondator. Redactorul-şef al publicaţiei este Mircea Vasilescu. Din redacţie făceau parte Magdalena Boiangiu, Adrian Cioroianu, Radu Cosaşu, Andrei Manoliu, Matei Martin, Cezar Paul-Bădescu, Iaromira Popovici sau Simona Sora. Printre colaboratori se numără Adina Popescu, Robert Turcescu, Sever Voinescu sau Ana Mihăilescu.
Ziarul Jurnalul Naţional a fost fondat în 7 iulie 1993. În luna iunie 1995 a fost fondată Compania Jurnalul care face parte din grupul media al holdingului Intact. În prezent, Jurnalul Naţional este condus de Marius Tucă - director general, iar redactori-şef ai publicaţiei sunt Dan Constantin, Valentin Zaschievici, Marina Constantinoiu şi Victor Ciutacu.
În 1994, pe piaţa presei apare cotidianul Ziua, lansat pe 15 iunie, sub conducerea directorului Sorin Roşca Stănescu, printre colaboratori numărându-se Adrian Pătruşcă şi Ion Groşan. În prezent, Ziua este condusă de Mihai Pâlşu, ca director general, şi Roland Cătălin Pena, ca redactor-şef. Ziarul Ziua este editat de grupul de presă Ziua, deţinut 100% de Asociaţia Salariaţilor Petrom.
Ultima Oră apare la Bucureşti la 18 septembrie 1996, sub conducerea directorului Ion Marin. Printre colaboratorii primului număr se regăseau Cătălin Tache, Cristi Godinac, Romeo Diaconescu, Daniela Dimitru sau Monica Rădoi.
Ziarul Curentul este lansat la Bucureşti în octombrie 1997 în serie nouă, cotidianul apărând pentru prima dată în 1928. Colegiul director al publicaţiei era format din Anton Uncu, Cristian Antonescu, Corneliu Vlad, George Nicolescu, Gilda Lazăr, Igor Butnaru şi Ioan Timofte. În prezent, Mirela Iacob ocupă funcţia de director general al ziarului, în timp ce Iulia Nueleanu este redactor-şef al publicaţiei.
Naţional a fost lansat în iunie 1997 şi rămâne la această denumite până în 2005, când devine 7 Plus. În 2009, ziarul revine la titlul Naţional. Publicaţia s-a lansat cu Gheorghe Voicu redactor-şef şi Iliuţă Naghi, patron.
Pro Sport a fost înfiinţat pe 2 iulie 1997, de MediaPro, fiind primul ziar full-color din România, fiind condus Ovidiu Ioaniţoaia, director general, şi Cătălin Tolontan, redactor-şef. În 2003, titlul a intrat în portofoliu Ringier. Câteva luni mai târziu, întreaga echipă a demisionat, iar în iunie 2003, Dan Chioţea a fost numit redactor-şef al ziarului. Dan Filoti a fost numit redactor-şef adjunct în aprilie 2005. Începând cu 12 ianuarie 2008, cotidianul Pro Sport a reintrat în portofoliul Media Pro, Publimedia achiziţionând acest titlu în noiembrie 2007, de la Ringier România. Noul redactor-şef al Pro Sport a fost numit Dan Filoti.
Ziarul Financiar a fost lansat pe 16 noiembrie 1998 de către Grupul mediaPro. Printre editorialiştii ziarului s-au numărat, la lansare, Oana Marinescu, Ana Dinescu, Adelina Rădulescu şi Gabriel G. Stănescu. În prezent, Ziarul Financiar este editat de Publimedia International şi este coordonat de Cristian Hostiuc, director Editorial, şi Sorin Pâslaru, redactor-şef.
În 2002, la Bucureşti a fost lansat ziarul Gardianul, cu Gabriel G. Stănescu - director general, şi Sorin Ovidiu Bălan - redactor-şef. Printre colaboratorii primului număr s-au numărat Marius Guţă, Magda Spiridon, Elena Tomulescu, Diana Protopopescu, Alecu Racoviceanu, Tatiana Dabija, Ioana Popescu sau Paul Andone. În prezent, Gardianul este editat de SC Best Media Press, iar colegiul editorial este format din Lidia Popeangă-Mitchevici, Alecu Racoviceanu şi Val Vâlcu.
Ziarul Averea a fost lansat în mai 2005. Fondatorul publicaţiei este Sorin Roşca Stănescu, iar directorul acesteia - Radu Budeanu. În octombrie 2006, Radu Budeanu i-a vândut cotidianul Averea omului de afaceri Dinu Patriciu, care l-a integrat în holdingul Adevărul, pentru ca ulterior, în februarie 2007, să-i schimbe denumirea în Click!.
Gândul a fost lansat pe 4 mai 2005 sub conducerea unui Consiliu director format din Cristian Tudor Popescu - director, Mircea Dinescu - senior editor, Adrian Ursu, Bogdan Chirieac şi Lelia Munteanu - redactori-şefi, Marius Niţu şi Serinela Spătărelu - redactori-şefi adjuncţi, Crişan Andreescu şi Nicolae Miliaru - secretari generali de redacţie. În prezent, cotidianul Gândul este editat de Publimedia. Redactor-şef al publicaţiei este Claudiu Pândaru.
Anii 2006, 2007 şi 2008 nu au adus lansări importante pe piaţa ziarelor bucureştene, cele mai importante dintre acestea fiind CanCan, Business Standard, Compact şi Ring.
Astfel, în aprilie 2007, Radu Budeanu a lansat tabloidul CanCan, pentru ca în mai, Ringier România să lanseze cotidianul gratuit Compact. Tot în mai 2007, Realitatea-Caţavencu a lansat pe piaţă cotidianul Business Standard, care şi-a încetat apariţia în print în decembrie 2009.
În aprilie 2008, oamenii de afaceri Ionuţ şi Robert Negoiţă au lansat pe piaţa bucureşteană tabloidul gratuit Ring.
Conform lui Cristian Tudor Popescu, la 20 de ani de la Revoluţie "ziarul s-a îndepărtat de carte, jurnalismul s-a îndepărtat de televiziune şi s-a apropiat de internet, ziaristul a devenit un prestator de servicii, cetăţeanul a devenit ziarist".