1
Adunări (pre-)constituante.Adunări de cercetare şi creaţie.
Pentru abandonarea şi corectarea senzaţiilor (de rău) fără referent, senzaţii negative, a non-senzaţiilor de absenţă şi lipsă, a im-percepţiilor, de la care nu se poate porni, pe care nu se poate clădi.
Împreună pentru referenţializarea şi pozitivarea senzaţiilor general şi difuz negative, de rău şi, tocmai, lipsă. Ieşire din vag, din neclar. Sprijin senzorial-perceptiv.
Nu există scopuri pre-constituite, ci este vorba de adunări, tocmai, constituante, de constituire - în primul rînd de informare şi, mai fin, de semantizare şi de referenţializare, pentru pozitivare şi acţiune.
Ieşire din derelecţiune, din atomizare ("atomii" rezultaţi din atomizare încearcă să se con-figureze în "molecule"), din atomismul individualist (individul-şi-proprietatea lui: stare de in-propriu, de in-proprietate) - adunările sînt scop în sine, constituire pentru constituare (de la constituantă: a te constitui pentru a "constitua", statuta, statua).
Ieşire din separaţia informaţional-referenţial-senzorial-semantică.
Funcţia "fatică" de auto-încurajare, de auto-constituire constituantă.
De fapt, muncesc politic, e muncă politică, producţie politică, de politic, încercare re-constituantă de reparare a separării dintre muncă (economie, reproducere) şi politic (expresie, reprezentare, creaţie).
Co-prezentificare, reunire, simultaneizare şi sincronizare a ceea ce teletehnologiile separă, temporalizează, disting, amînă, diferă - blochează, mortifică.
Adunarea ca atare e deja producţie, organizare de condiţii, re-auto-condiţionare.
Scop în sine al adunărilor, dincolo (de fapt: dincoace) de instrumentalizarea politică (instrumentalism şi tehnicism politic în sine bolnav, corupt, coruptibil).
2
E nevoie de efort de ieşire din "sine", din sinele fabricat, industrial. (Industria sinelui, producţie de identităţi, de subiectivităţi, captarea şi deturnarea politico-economică a subiectivărilor).
Micro-comunisme (vezi proiectul Are You Experienced?, în lucru, în care e - va fi - vorba de micro-contra-comunisme) reactiv-creatoare, reacţii la totalizare, reluare a experienţei estice neefectuate (întrerupte, abandonate, renegate).
Pozitivarea senzaţiilor negative, privative de realitate, i-realizante, de criză, caracterizate tocmai prin evaporarea referentului, prin de-referenţializare şi a-semantism.
Pentru acţiune politică (producţie, creaţie) e nevoie de pozitivarea senzaţiilor negative, privative de realitate.
OWS totuşi cere, deci legitimează.
Reconstituirea constituantelor.
Auto-instituire - producerea de sine ca fenomen pozitiv de la care să se poată porni.
Performare fenomenal-fenomenologică.
A înţelege = a performa.
Adunare (colective ad hoc, deschise) = "ocupare" - de sine în primul rînd, tocmai pentru că sînt(em) mulţimi dispersate, transversale, deteritorializate, virtuale, in potentia.
Ca în Revoluţia Franceză: trecerea de la publicişti şi eseişti (scriitori, comunicatori in absentia) la tribuni "à portée de voix" , cît bate vocea (Rousseau), in praesentia (producţia, exclusiv deschis-colectivă, de prezent).
Nu mai e protest, e constituire, reconstituire a facultăţii constituante obturate.
Faza e clar de (eventuală) constituire (nu doar organizare), care face parte din politic, dar nu ţine loc de acţiune, de luptă politică.
În media corporată, care susţin cel mult partide recunoscute, politica formală, nicio ştire, sau doar (ca la Antena 3, în fereastră) de la Roma, de pildă, spectacol de departe (dublă separare), nimic în direct de la Bucureşti. Informaţia-marfă e moartă, imposibilă. Supunîndu-se tot logicii capitaliste, media actuale nu pot, de fapt, prezenta alternative.