Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Maternitate / Fotografie de familie cu cerb


Anca Mizumschi

12.10.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Maternitate
 
Pământul e bun. Îţi intră în nări, în orbite, e bun cum atârnă de răni ca nişte cataplasme, pe pleoapele închise, nu cere de mâncare, deşi poţi să îl omeneşti din când în când cu corpul tău. E bun la drum, când îl iei cu tine ca un mulaj dentar purtând ca amprentă genetică o fotografie pentru identificare şi amestecul mlăştinos dintre lichidul amniotic şi pământ îţi înceţoşează vederea şi ajungi să stai atârnat de oasele tale de sticlă ca de sfintele moaşte şi să te rogi la mama si bunica ta ca la nişte statuete de lut îmbrăcate în ceară
 
Fotografie de familie cu cerb
 
Mi-am dorit întotdeauna o fotografie de familie în care tata
să se uite drept în obiectiv ca un cerb împuşcat din greşeală în înserare
şi mama să se aplece asupra lui ţinându-i capul drept şi moale ca să moară frumos c-aşa se cuvine să fim drepţi, să stăm drepţi până şi-n pozele la care nu se uită nimeni sau la care mă uitam numai eu când eram copil
şi îmi spuneau toţi poveşti
despre moarte
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer