Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

America în 36 de zile (III)


Daniel D. Marin

15.10.2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
30 august 2008
Between Pacific Ocean and San Francisco Bay



Dacă Los Angeles este cel mai mare sat pe care l-am vizitat vreodată, San Francisco este un simpatic oraş. Zgârie-nori serioşi, străzi înclinate, aglomeraţie ca în Europa, în centru. Este cel mai neamerican oraş din US. Doar scările exterioare (de incendiu) ale unor blocuri amintesc de New York, dar arhitectura cartierelor este în general mult diferită.


Nominalizez Alamo Square, cu renumitele "colorful Victorian houses" (cu the San Francisco skyline în fundal), care pot fi văzute şi în unele vederi şi scene din filme; Civic Center, cu City Hall, "Capitol-ul" lor; Ferry Building, unde am ajuns cu celebra historic F line, destul de aglomerată vineri seara. de altfel, cable car sunt o experienţă în sine şi au o istorie a lor încă din 1873.


Tot cable car am luat de la Powell Street până la Lombard Street (în Russian Hill), "the crookedest street in the world, because of its eight sharp turns on a 40-degree slope". zig zag-urile străzii presărate cu flori oferă o plăcută perspectivă asupra golfului. dar nu, nu m-am îndreptat către cel mai cunoscut pod din lume. Înainte, o panoramă a oraşului, de la Twin Peaks. Muni Metro underground K to Forest Hill Station... eu a trebuit să iau shuttle bus după numai 2 minute, pentru că a izbucnit un incendiu la Church Station... "Take the bus 36. Get off at Marview and Panorama Drive, walk up Marview to Farview. Turn right on unmarked footpath and walk to the overlook". Acel "unmarked footpath" are cam între 15 si 30 cm lăţime!... Iar la "overlook" există un indicator. O să mă uit într-o foto ca să vă spun ce scrie pe indicator ("Be Safe and Keep Our Coyotes Wild").

După aceea am coborât în Golden Gate Park, unde se află San Francisco Botanical Garden, Huntington Falls, Stow Lake, Strawberry Hill, Japanese Tea Garden şi alte locuri tăcute pe unde mi-a plăcut să mă plimb.

Golden Gate Bridge l-am traversat o dată cu ceaţa şi nu m-am oprit până la Sausalito. La întoarcere, ceaţa îşi făcea obişnuitul rond care a făcut-o celebră.


2 septembrie 2008
Washington DC


Federal Bureau of Investigation (FBI) sărbătorea 100 de ani când am trecut pe lângă el. Nu are o clădire prea frumoasă. tot din exterior am văzut şi Pentagonul... caraghios de urât. Washington Monument este cea mai înaltă construcţie din Capitala Statelor Unite, dar "gazonul" care îl înconjoară lasă de dorit. The White House este... foarte albă:). Şi... "chiar e Casa Albă??" (aşa a reacţionat o fată într-o română-ardelenească exact când mă apropiam şi eu cu aceeaşi mirare)

Smithsonian Castle

Washington nu este în nici un caz unul din oraşele în care mi-ar plăcea să locuiesc, dar îl salvează câteva cartiere şi mai ales muzeele. Mi-au adus bucurie: National Museum of the American Indian, Air and Space Museum, African Art Museum, Smithsonian Castle, Freer & Sackler Gallery, The National Gallery of Art-West Building, Natural History Museum, Hirshhorn Museum, Reynolds Center: American Art Museum & Portrait Gallery, cu un incredibil "Lunder Conservation Center" şi... National Zoological Park.

Pe 3 septembrie 2008, între 10:15 si 11:15, am vizitat US Capitol, cu Rotunda, The Old Hall of the House (now serves as National Statuary Hall), Brumidi Corridors, The Old Supreme Court Chamber... M-am îndepărtat încet şi m-am întors de mai multe ori să privesc.

US Capitol

4 septembrie 2008
De unde începe istoria


La Philadelphia am vizitat în primul rând locul de unde începe istoria Statelor Unite: Independence Hall, unde a fost adoptată Declaraţia de Independenţă, în 1776 (urmând ca în 1787 să fie scrisă Constituţia) şi Liberty Bell Center, care e considerat şi astăzi un simbol internaţional al Libertăţii. Am continuat cu New Hall Military Museum, Carpenter's Hall şi National Museum of American Jewish History, al cărui rol pare a fi acela de a exemplifica înţelesul libertăţii în SUA prin istoria evreilor americani... experienţa lor de libertate. "There are no right answers, only discussions", iar vizitatorii sunt invitaţi să comenteze pe marginea unor subiecte controversate de religie, politică, viaţă culturală (şi transcriu întrebările pe care le-am găsit pe un perete şi care îşi aşteaptă răspunsurile personale pe nişte bilete colorate pe care ne mai scriem numele şi oraşul. la rândul lor, acestea vor fi expuse):
1. Are opportunities for advancement equally available to all ethnic and racial minorities in the US?
2. Is Israel the homeland for all Jews?
3. Does antisemitism exist in the United States?
4. Are Jews white?
5. Is intermarriage a significant threat to religious communities?
6. Should religion play a role in American politics?


M-am plimbat mult pe Market Street, în memoria lui Benjamin Franklin, şi pe Chestnut St., una dintre cele mai circulate străzi din Philadelphia. Walnut Street mi-a amintit de micuţul Downtown al Fort Worth-ului şi totodată de Dublin, prin arhitectură.

La Franklin Court am încercat mai multe numere de telefon. Au răspuns, pe rând, Thomas Jefferson, Roosevelt, Franklin, Truman. Dar şi... Immanuel Kant. Ultimul pe care l-am sunat a fost George Washington, la 703-280-2000. Şi am vizionat un filmuleţ, Portret of a Family, despre viaţa lui Benjamin Franklin. Actorii au interpretat rolurile familiei şi al lui Franklin însuşi; n-am reţinut numele lor, dar au transpus fenomenal spiritul epocii.

Independence Hall

10 septembrie 2008
Back to Manhattan


N-am întâlnit decât o persoană din România la hostelurile unde am fost cazat (în Las Vegas). probabil că românii fie călătoresc prea puţin, fie, când călătoresc, se cazează la hoteluri mai scumpe. În schimb, foarte multe rusoaice. Foarte mulţi asiatici, de asemenea. Dacă nimereşti în cameră cu un chinez nu e prea bine... e foarte prietenos, adoră conversaţia, dar... nu îi poţi înţelege engleza. Soluţia e să vorbeşti numai tu.

Am aflat care este cel mai cunoscut român în străinătate de la un angajat al aeroportului din Dallas, un etiopian care ştia mai multe decât mine despre Hagi şi care m-a întrebat "ce mai faci" (o întrebare care mi s-a mai pus de vreo trei ori, tot de către persoane de culoare), am aflat cât de frumoasă e Transilvania de la o rusoaică; nu a vizitat România, dar "am citit despre Transilvania şi am văzut fotografii". O fată din Noua Zeelandă a economisit bani 5 ani pentru o călătorie de 6 luni în jurul lumii. A vizitat deja Asia şi Europa şi ne-am întâlnit la New York. Secretul călătoriei ei constă în faptul că "mă plimb pe jos prin fiecare colţişor al oraşului fără să intru la muzee, restaurante etc, ca să-mi rămână bani şi pentru următorul oraş. În felul acesta, reuşesc să mă plimb foarte mult". Am aplicat şi eu această metodă în oraşele din Italia.


Întoarcerea la New York am sărbătorit-o printr-o călătorie cu ferry de la Manhattan la Staten Island, via Liberty Island, şi o plimbare prin Central Park, după care m-am reîntâlnit cu Brâncuşi la MoMA şi am privit pentru prima oară lucrările lui Henry Darger la American Folk Art Museum, unde am rămas şi la un mic concert. S-au derulat, zilele următoare, firesc, scene din Brooklyn, Queens (ceva mai prietenos decât prima dată), atmosfera colorată din Harlem, podul Brooklyn (care m-a dezamăgit, nu se compară cu Golden Gate Bridge şi nici cu Towel Bridge), Chinatown îngemănat cu Little Italy pe o parte şi cealaltă a Canal Street, străduţele pline de shopping, artists & galleries din SoHo, Wall Street (prea... baricadată, la propriu, pentru mine), Washington Square, în renovare, Times Square şamd.

Am privit New York-ul din cel mai înalt punct al său, Empire State Building Observatory, şi am coborât la Madison Square pentru a urmări setul 2 al finalei US Open pe ecranul din Park. Pe la 7:15 pm abia am ajuns la ICR (Institutul Cultural Român - filiala New York), era aşadar... (technically) închis. Dar am dat acolo peste nişte oameni foarte simpatici şi amabili şi am putut arunca o privire "live" asupra mult disc(p)utatei expoziţii. Am găsit-o foarte colorată şi atât. N-am identificat argumentele "scandalului poneiului roz" de prin presa din România.

Bronx, un cartier colorat şi simpatic. M-am plimbat cu Bx 15 până s-a oprit ploaia.


Cel mai mult îmi plăcuseră Philadelphia şi San Francisco înainte să mă întorc la New York. Dar după şapte zile în care l-am străbătut încontinuu, mi-am dat seama că mi-ar plăcea foarte mult să locuiesc în Manhattan. Undeva în partea de vest a Parcului Central, dacă s-ar putea.


Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro La pas prin Lisabona, cu gândul , Denisa Toma (3.7/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Între Arbat şi Nevski Prospekt, după patru decenii , Denisa Toma (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Paşi prin Umbria , Denisa Toma (5.0/5 - 5 voturi)
Sageata Nu pot să cred, am fost în Timişoara, Mihai Brezeanu (1.0/5 - 1 vot)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Istanbul în mijloc de octombrie - instantanee răzleţe, Denisa Toma (5.0/5 - 2 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata În căutarea fericirii (Jurnal de călătorie în jurul lumii)


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer