Am fost plătită să te omor

Bună, tu nu mă cunoşti. Dar eu te cunosc. Ştiu cine eşti, unde locuieşti şi ce faci. Ba chiar s-ar putea ca în acest moment să te privesc şi să te văd cum stai în faţa computerului şi citeşti acest text. Ieri te-am urmărit pe stradă, iar tu nici măcar n-ai observat. Îţi cunosc rutina zilnică, apucăturile, obiceiurile, ritualurile, prietenii, cunoştinţele şi rudele. Ştiu de unde iei autobuzul dimineaţa şi unde îţi bei cafeaua, ţi-am virusat computerul şi ştiu la ce situri porno te uiţi, îţi cunosc preferinţele sexuale şi ştiu ce te excită. Apropo, ar trebui să-i spui iubitei tale. Iar comentariul meu personal este că nu-i frumos deloc. Ştiu ce ţi-ai cumpărat acum câteva zile dintr-un magazin şi ce ai de gând să faci la anul. O alegere excelentă, apropo, vacanţa în Maldive! Nu am fost niciodată acolo, dar cred că în vara viitoare dacă ar fi fost să ajungi vreodată acolo, ai fi avut parte de o distracţie pe cinste.
 
Eu nu am fost niciodată în vacanţă, vezi tu, pentru că sîntem mulţi copii săraci la părinţi, iar eu a trebuit să întrerup studiile ca să câştig nişte bani şi să-mi ţin fraţii în şcoală. Părinţii mei au făcut tot ce au putut şi ei în situaţia care este, dar tata e alcoolic, iar mama bolnavă psihic şi a trebuit să avem grijă practic unul de altul. Altfel, poate aş fi ajuns să fiu doctoriţa copiilor tăi sau învăţătoarea lor. Apropo, logodnica ta e grozavă. Iar aici pot să inserez altă observaţie, care să te facă să înţelegi de ce nu pot să lucrez ca prostituată şi sînt nevoită să ucid ca să supravieţuiesc. În primul rând nu sînt frumoasă. Aspectul meu fizic lasă de dorit, iar bărbaţii nu par să fie excitaţi deloc la vederea mea. Nu posed nici unul din atuurile logodnicei tale. Pe scurt, ceea ce vreau să spun este că nu aş avea nicio şansă în această branşă, poate doar ca raritate pentru vreun deviat sexual. Dar lăsând la o parte cum aş putea fi percepută de nişte potenţiali clienţi, trebuie să menţionez aici dezgustul meu profund şi organic pentru orice reprezentant al sexului masculin. Mi-e silă de mirosul de bărbat şi ideea ca vreunul să mă atingă mă aduce în pragul nebuniei.
 
Deci după câte vezi şi tu, şansele mele de a lucra ca altceva în afară de ucigaşă plătită sînt nule. Asta îţi spun drept scuză pentru situaţia jenantă în care ne aflăm şi pe care trebuie s-o rezolvăm cât mai repede cu putinţă. Nu sînt un om rău, de fapt sînt un om ca toţi ceilalţi, în afara repulsiei mele faţă de bărbaţi şi tot ce are de-a face cu sexul, pot spune că sînt un om cu calităţi şi înclinaţie spre muncă voluntară în folosul comunităţii. Am grijă de fraţii mei şi cred în Dumnezeu. Chiar ieri i-am plimbat câinele unei vecine bătrâne şi bolnave de la alt etaj, iar din banii pe care îi iau ca să te ucid pe tine, îi voi cumpăra şi ei mâncare pentru o săptămână. Ceva modest, de bază, nu vreau să mă dau mare, îi voi face doar nişte cumpărături simple, dar important este că o voi face.
 
Cu asta ajungem la alt subiect delicat. Aşadar cu banii pe care îi voi lua că te ucid, fraţii mei vor avea mâncare şase luni, vor primi haine noi pentru şcoală, caiete şi cărţi, şi voi zugrăvi în casă, pentru că la noi nu a mai fost zugrăvit de cel puţin zece ani. Plus că avem o problemă cu nişte ţevi la baie care trebuia rezolvată de mult. Mai ales sora mea, ce să îţi mai spun despre ea, are nevoie urgentă de pantofi noi, cei pe care îi are i-au rămas mici de mult şi sînt găuriţi. Oricum, nu se mai putea, la şcoală o tachinează colegii continuu, o numesc în toate felurile, doar ştii cum sînt copiii faţă de alţi copii care sînt săraci. Cum sînt şi adulţii faţă de cei săraci. Ea îşi dorea să o înscriu şi la balet, dar trebuie să mă interesez cât costă ca să îmi dau seama dacă ne permitem cu adevărat. Oricum, trebuie să nu bată la ochi aceste cheltuieli, şi nici măcar nu mă refer la autorităţi, poliţie sau ceva, ci la tata, care este un beţiv nenorocit şi m-ar snopi în bătaie şi mi-ar lua toţi banii. Poate ar fi mai înţelept să îi pun într-un cont la bancă şi să retrag câte puţin din ei.
 
Da, nici măcar nu iau mult să te ucid, nu eşti chiar atât de important. Eşti o ţintă ieftină. Nu pot să cer prea mult pentru tine. Eşti doar o viaţă uşor de oprit, de tras pe linie moartă, şi nimic mai mult. Nu prea contezi. Nu pune nimeni prea mult preţ pe tine. În ciuda vacanţei tale în Maldive şi iubitei tale sexy. Ai deranjat pe cineva, iar acum trebuie să mori. Fără explicaţii, fără prea multe păreri de rău. Nici nu ştiu exact dacă va regreta cineva moartea ta. Sigur, probabil mama ta, măcar de ochii lumii. Nu te supăra, dar e aşa o căţea, mereu preocupată de propria persoană şi... cum îţi vorbeşte! Nu ştiu cum de suporţi un asemenea tratament, asta spune foarte mult despre lipsa de stimă pentru propria persoană, şi o mai şi suni mereu, cred că eşti în esenţă un masochist. De altfel ideea de masochism s-ar lega foarte bine cu fanteziile tale sexuale (judecând după ce cauţi pe internet). Fanteziile astea de auto-distrugere mă îngrijorează, da, cred că oricine şi-ar face griji pentru tine dacă i-ar păsa de persoana ta cu adevărat. Cred că există o mică voce la tine în minte, un mic demon, care te torturează cu auto-învinovăţiri şi regrete şi sentiment de eşec, şi mai cred că suferi de o schizofrenie borderline care te schilodeşte interior. Am senzaţia că ţi-este frică de orice îmbunătăţire a situaţiei tale şi îţi place să te menţii în această situaţie de neajutorare permanentă. Iar logodnica ta, să nu mi-o iei în nume de rău, dar nu eşti singurul din viaţa ei. Nu vreau să îţi dau mai multe amănunte şi nici să-şi spun ce gândesc colegii de la serviciu în realitate despre tine, pentru că mi-e teamă să nu te sinucizi. Important este ca eu să încasez bani de pe urma ta. Iar dacă ai fi obiectiv şi generos, ai accepta asta înţelegând că faci un act de caritate. Ce ţi-ar aduce oricum vacanţa din Maldive? Cu ce ţi-ar îmbunătăţi viaţa? Cu ce-ar câştiga în calitate? Ar schimba ceva? Pentru că sincer îţi spun, sigur, nu ai tată alcoolic care te bate şi te violează regulat, şi nici mamă care vorbeşte lelea şi pleacă goală pe străzi şi crede că are nouă ani, dar viaţa ta e mai tristă decât a mea. Sau okay, amândoi trăim în acelaşi căcat. Dar măcar eu am un scop în viaţă. Trebuie să supravieţuiesc.
 
Nici tu nu eşti un tip rău, chiar dacă dezamăgeşti constant pe toată lumea din viaţa ta, iar unii sînt atât de enervaţi de existenţa ta încât sînt dispuşi să scoată banul să te mătrăşească. Iar aici intru eu din nou în discuţie. Te pot ataca pe drumul de întoarcere de la serviciu şi-ţi pot tăia beregata. Ori îţi pot trage un glonte în cap. Pot intra peste tine în casă, pentru că uiţi să închizi uşa când vii pilit de la onomasticile de la serviciu. Sau te pot călca cu maşina. De fapt am şi vrut acum câteva zile să dau peste tine cu maşina să pară un accident. Tu tocmai scăpasei ceva pe jos şi te aplecai în mijlocul străzii. Dar n-am vrut să provoc daune automobilului meu, chiar dacă e o Dacie amărâtă, nu are sens să îi provoc vreo zgârietură intenţionat.
 
În mod sigur că există o mulţime de moduri pline de imaginaţie în care te-aş putea ucide. Dacă dai search pe google găseşti nenumărate idei de unde poţi să te inspiri. Dar nu vreau să-mi bat capul cu tine. Nu meriţi atâta atenţie. Important de reţinut aici este că viaţa ta se află în mâinile mele în acest moment şi că ţi-au mai rămas doar 24 de ore de trăit.