Există un star system şi funcţionează

S-a dezvoltat treptat, în timp, şi a ajuns astăzi să ne copleşească, să ne domine, să ne acapareze total interesul... în fine, pe al celor mai mulţi dintre noi (ceea ce ar trebui să devină alarmant şi pentru restul). E star system-ul, e lumea vedetelor, e bîlciul deşertăciunilor din mass media, cea care ne este propusă de către canalele mai mult sau mai puţin oficiale - dacă nu ca o lume alternativă, a transferurilor compensatorii, a refulărilor deviante şi a fantasmelor narcotizante - măcar ca un caleidoscop al curiozităţilor şi al materialelor pentru bîrfa de zi cu zi. O emisiune cu vedete poate fi un divertisment, un prilej de petrecere a timpului. Dar o desfăşurare continuă de fiţe şi fumuri, o transformare a micului ecran într-o imensă gaură a cheii - e o irosire a timpului privitorului, ba mai mult, o tentativă generală de anesteziere a inteligenţei acestuia. La limită, această deturnare a interesului telespectatorului de la temele civis-ului şi polis-ului înspre chestiuni frivole precum ultima idilă dintre un fotbalist şi o cîntăreaţă, în măsură în care poate fi privită ca una din cauzele atrofierii simţului critic al cetăţeanului, de sufocare în definitiv a înseşi conştiinţei cetăţeneşti, poate fi foarte bine privită ca o conspiraţie a televiziunilor, dacă nu una cooperatistă, consensuală, oficial declarată, măcar una "transversală", tacită, implicit acceptată de către broadcaster-ii cu pricina.

Apărătorii drepturilor cetăţeneşti şi promotorii libertăţii presei discută tot mai mult, în anul electoral 2004, despre vasalizarea (după model rusesc) a televiziunilor comerciale faţă de puterea cîrmuitoare, în paralel cu întărirea rolului de herald oficial al Puterii atribuit televiziunii publice - un fel de regresie a acesteia la statutul de televiziune "de partid şi de stat" (dacă admitem, măcar de dragul premisei teoretice, că aceasta fusese vreodată emancipată la statutul de reprezentantă a interesului public). Concentrarea monitorizărilor şi analizelor o deţin, aproape în exclusivitate, programele de ştiri şi cu caracter general informativ. Este just, este extrem de preţios, este o acţiune militantă demnă de atenţie şi sprijin.

Dar... iată cîteva interesante fenomene conexe, complementare - în afară de acela, semnalat deja în acest colţ de pagină, al dezinteresului crescînd al telespectatorilor faţă de programele informative (atestat de măsurătorile de audienţă).

Pe de o parte, principalele programe de ştiri sînt transmise, de către toate principalele televiziuni, simultan. Aceasta înseamnă scăderea posibilităţii de informare a unui singur individ. Nu avem de ales, asta e ora la care lumea are chef să urmărească genul ăsta de emisiuni, noi altceva nu facem decît să ne pliem pe interesul publicului, conform interesului nostru comercial, care nu ne permite abateri, experimente, eşecuri - pot răspunde planificatorii de programe. Orice jumătate de oră decalare poate avea drept consecinţă pierderea unor contracte de publicitate, dereglarea celorlalte programe şi alte reacţii în lanţ necontrolabile. Lăsaţi-ne să ne aplicăm reţeta.

Pe de altă parte, se înregistrează scăderea ponderii programelor informative, a anchetelor şi dezbaterilor, cvasi-dispariţia reportajului ca gen televizual, în paralel cu invadarea jurnalelor cu ştiri evazioniste şi senzaţionaliste.

Star system-ul face parte din marketingul modern al televiziunilor comerciale. Orice talking head pe care îl scoţi pe sticlă, de la marele moderator la ultimul corespondent local, e o figură importantă, o personalitate care participă, ca o faţetă a unui cristal, la marea personalitate a postului. Star system înseamnă, printre altele, campanii susţinute şi coerente de "creştere" a imaginii vedetei: apariţii în presă, lansări de zvonuri, tocmiri de paparazzi "spontani", regizări de aventuri emoţionante sau, dimpotrivă, de scandaluri, în jurul vedetei...

În contrapartidă, tabloidele, revistele tip magazin, ghidurile TV care se pretind "mai mult decît atît" îşi trag seva din această "ciorbă anecdotică". În acelaşi tip de reciprocitate, vedete din alte sfere, de la politică la croitorie fandosită, trecînd prin sport şi modelling - sînt promovate "după merit" din limbul tipăriturilor în paradisul TV. Şi într-o ţară în care TV-ul reprezintă principalul medium, principala distracţie şi, în multe cazuri, vai, chiar singurul prieten..., comerţul cu vedete devine o activitate profitabilă.

High life, boema, zone interlope - tot atîtea lumi atît de apropiate de noi şi totodată atît de ascunse ochilor noştri de muritori de rînd, atît de exotice. Telenovele întregi cu personaje adevărate, dar atît de inaccesibile. Star system-ul este o parte a sistemului "ţara te vrea prost". Un sistem care funcţionează.

(preluat din Litere Arte & Idei, 8 martie 2004)

Scrie un e-mail autorului la [email protected].