Aşa că te-am înecat în paharul cu fructe de pădure, crezând că o să te astâmperi. Dar nu s-a întâmplat nimic. L-ai băut pe tot, până la ultima picătură.
Nebuno!
Te-am dus la petreceri şi te-am pus ca pe-o măslină în toate băuturile simandicoase. Te-ai îmbătat şi ai început să faci prostii.
Neruşinato!
Te-am scos la plimbare prin parc şi te-am dat în maşinuţe. Mi-ai cerut vată pe băţ şi ciocolată fierbinte, pe care mi-ai vărsat-o pe pantaloni.
Ameţito!
Te-am dus la mare, ai uitat să te acoperi şi nici nu te-ai dat cu cremă. Ai făcut insolaţie, te-a durut capul şi ţi-ai ars toată pielea. Eşti ca un rac.
Neatento! Nu mă mai ciupi!
Te-aş duce la fier vechi dacă nu mi-ai fi atât de dragă. Nu te mai folosesc cum trebuie şi deja ai ruginit.
Vechituro!
De fapt, nu sunt eu de vină. Nici nu mai ştiu ce să-ţi mai zic. Am făcut totul pentru tine. M-ai dezamăgit, m-ai scos din sărite, m-ai înnebunit! M-ai terminat, n-a mai rămas nimic din mine. Uite-mă, ţi-am dat tot ce am avut şi tu...? TU?!
Of, inimo...
(Ilustraţie: Ioana Pătraşcu)