09.02.2015
 

6 februarie 1965 - Alexandru Gheorghiaş on Mixcloud


Abia împlinise 20 de ani, însă era deja o veterană a scenei muzicii country şi pop. Trecuse deja de apogeul carierei în topul britanic. Brenda Lee, o mână de om, la cei 1,45 m ai săi, dar cu aceeaşi voce uriaşă, intra pe locul 49 cu acest extras pe single din albumul Top Teen Hits, apărut în anul anterior, fiindcă altfel jocul de cuvinte nu şi-ar mai fi avut rostul. Thanks a Lot nu avea o comportare mai bună nici în topul de dincolo de Atlantic, unde rămânea în afara primelor 40 de locuri.

I'll Take You Home începe interesant. Sună ca o vacanţă în Tirol. Asta cu toate că atât Cliff Bennett, cât şi ai săi The Rebel Rousers, erau englezi get-beget. Trupa avea ştate vechi. Băieţii îi puseseră bazele în 1957, iar din septembrie 1964 erau manageriaţi de Brian Epstein. Care apelase la talentul de compozitori ai celebrilor Barry Mann şi Cynthia Weil. N-a fost însă suficient, fiindcă single-ul de faţă, intrat acum pe locul 48, nu avea să ajungă mai departe de 42. Apropierea de Beatles avea să le ofere ceva mai târziu un ultim hit. După care, în anii '70, vocalistul decide să se retragă din industria muzicală şi să devină armator. Şi să câştige bani mulţi, mulţi de tot. Cum însă prima dragoste nu se uită niciodată, Cliff Bennett cântă şi în prezent, în UK şi pe continent, în turnee revival.

Jim Reeves, una dintre cele mai calde şi mai frumoase voci ale perioadei, dispăruse într-un accident aviatic, în vara lui 1964. Exponent al sunetului din Nashville, cel supranumit Gentleman Jim era prezent în topul britanic cu încă un single postum. It Hurts So Much (To See You Go) intra pe locul 41 şi avea să urce până pe 8. Fapt interesant, piesa nu fusese lansată pe single în Statele Unite. Iar Jim urma să fie adus din nou în atenţia britanicilor peste un an, când înregistra un number one în Arhipelag.

Long After Tonight Is All Over e un clasic redescoperit al perioadei. Fără a fi un mega succes în topul britanic, acolo unde ascensiunea i-a fost oprită pe acelaşi loc 40 pe care a intrat, compoziţia Bacharach/David l-a adus pe Jimmy Radcliffe în prim-plan. Pentru scurt timp. Britanicii au organizat un turneu pentru a promova melodia lăudată în presa de specialitate. Televiziunea şi radioul l-au inclus pe lista invitaţilor. Newyorkezul nu a apucat să se bucure de succesul melodiei ajunse pe altarul muzicii Northern Soul. A murit în 1973, la 36 de ani, din cauza complicaţiilor produse de greutatea corporală în exces. La două luni de la dispariţia sa, clubul Wigan Casino îşi deschidea porţile. Iar peste cinci ani avea să primească titlul de "Cea mai bună discotecă din lume" din partea revistei Billboard. Niciuna dintre seri (sau dimineţi, fiindcă petrecerea lua sfârşit după ce răsărea soarele, înainte de ora 8) nu se încheia fără ca DJ-ul să pună aceleaşi trei melodii. Piesa de faţă se număra printre acestea.

Trioul The Ivy League luase fiinţă cu un an înainte. Iniţial, cei trei vocalişti realizaseră armoniile de acompaniament la I Can't Explain, single-ul The Who apărut în noiembrie 1964. După aceea, producătorii i-au lăsat pe John Entwistle şi Pete Townshend să-l îngâne pe vocalul Roger Daltrey, iar oamenii noştri au produs un prim single în nume comun. Fără succes. Funny How Love Can Be era cea de-a doua lor melodie lansată pe un 45 de turaţii. Piesa intra acum pe locul 39 şi avea să ajungă până pe 8. Dar nu avea să fie cel mai bine vândut hit din existenţa grupului.

Tocmai am descoperit Don't Let Me Be Misunderstood pe primele locuri ale topului american din februarie 1978, într-o variantă flamenco-disco, dacă poate exista o asemenea combinaţie. Zămislită de un proiect americano-francez, intitulat Santa Esmeralda. Nici versiunea de faţă, realizată de The Animals, nu e originalul. Fiindcă piesa fusese realizată de compozitorul şi aranjorul Horace Ott, ca o declaraţie de dragoste pentru iubita sa de atunci şi viitoarea soţie, Gloria Caldwell. Horace s-a dus cu piesa la colegii săi de compoziţie, Bennie Benjamin şi Sol Marcus, pentru a o finisa. A fost una din cele cinci piese pe care Benjamin şi Marcus i le-au oferit Ninei Simone pentru albumul acesteia din 1964. Acela a fost originalul. Mult mai lent decât versiunea oferită de grupul din Newcastle. Vocea răguşită a lui Eric Burdon, rifful dublu, chitară-clape, realizat de Hilton Valentine şi, respectiv, Alan Price, au creat un clasic al perioadei. Intra pe locul 33 şi avea să urce până pe 3 în topul britanic.

Onorurile pentru cel mai înalt nou-intrat single aparţineau tot unui grup. Wayne Fontana văzuse lumina zilei cu 19 ani mai devreme, iar în certificatul de naştere îi era trecut adevăratul nume: Glyn Geoffrey Ellis. Îşi luase numele de scenă în onoarea lui D.J. Fontana, toboşarul din grupul de acompaniament al lui Elvis Presley. În 1963 şi-a creat propria trupă, The Mindbenders, la Manchester, şi ironia sorţii a făcut să încheie un contract cu casa de discuri Fontana. The Game of Love a rămas cel mai de succes single din scurta existenţă a grupului. Piesa intra acum pe locul 27, pentru a urca până pe 2 în topul britanic. Iar în Statele Unite avea să ajungă number one across the nation, o săptămână, în aprilie 1965.

La începutul lui februarie 1965, Sir Stanley Matthews juca ultimul său meci în prima ligă engleză. Nimic neobişnuit până aici. Ceea ce era ieşit din comun e că "Vrăjitorul driblingului" sau "Magicianul" avea la acea dată 50 de ani şi 5 zile. Record absolut de longevitate la un asemenea eşalon valoric. Şi iarăşi un fapt interesant: Sir Stanley îşi petrecuse primii 15 ani din carieră la Stoke City, apoi jucase încă pe atât la Blackpool, echipă cu care a câştigat Cupa Angliei în 1953, pentru a reveni în ultimii cinci ani la clubul la care se lansase. Nu doar longevitatea îl face remarcat, ci şi precocitatea. Avea doar 17 ani când semna primul său contract de fotbalist profesionist şi era recompensat cu salariul maxim, de cinci lire sterline pe săptămână (şi de trei lire sterline pe săptămână, pe durata vacanţei de vară). Se întâmpla în 1932. În prezent parcă se plăteşte ceva mai bine în Premier League, nu-i aşa?

UK TOP 50 - 6 februarie 1965

Loc în clasamentul actual (loc în clasamentul precendent / număr de săptămîni în top) - Nume piesă / interpret. Piesele marcate cu roşu sunt cele ce pot fi ascultate în această săptămînă în mixul de la începutul acestui articol.

1 (3 / 4) - YOU'VE LOST THAT LOVIN' FEELIN' (Righteous Brothers)
2 (6 / 3) - TIRED OF WAITING FOR YOU (Kinks)
3 (1 / 9) - GO NOW (Moody Blues)

4 (5 / 4) - COME TOMORROW (Manfred Mann)
5 (2 / 4) - YOU'VE LOST THAT LOVIN' FEELIN' (Cilla Black)
6 (12 / 4) - KEEP SEARCHIN' (WE'LL FOLLOW THE SUN) (Del Shannon)
7 (10 / 10) - CAST YOUR FATE TO THE WIND (Sounds Orchestral)
8 (4 / 8) - YEH YEH (Georgie Fame)
9 (8 / 9) - GIRL DON'T COME (Sandie Shaw)
10 (7 / 11) - TERRY (Twinkle)
11 (11 / 5) - BABY PLEASE DON'T GO (Them)
12 (9 / 8) - FERRY CROSS THE MERSEY (Gerry & The Pacemakers)
13 (21 / 3) - THE SPECIAL YEARS (Val Doonican)
14 (19 / 5) - I'LL NEVER FIND ANOTHER YOU (Seekers)
15 (14 / 9) - SOMEWHERE (P.J. Proby)
16 (24 / 4) - I'M LOST WITHOUT YOU (Billy Fury)
17 (17 / 6) - THREE BELLS (Brian Poole & The Tremeloes)
18 (20 / 4) - LEADER OF THE PACK (Shangri-las)
19 (13 / 10) - I FEEL FINE (Beatles)
20 (16 / 13) - DOWNTOWN (Petula Clark)
21 (18 / 9) - I COULD EASILY FALL (Cliff Richard)
22 (15 / 17) - WALK TALL (Val Doonican)
23 (33 / 3) - WHAT IN HE WORLD'S COME OVER YOU (Rockin' Berries)
24 (31 / 3) - DANCE DANCE DANCE (Beach Boys)
25 (36 / 2) - YES I WILL (Hollies)
26 (26 / 4) - PROMISED LAND (Chuck Berry)
27 (new! / 1) - GAME OF LOVE (Wayne Fontana & The Mindbenders)
28 (22 / 10) - NO ARMS CAN EVER HOLD YOU (Bachelors)
29 (32 / 3) - COME SEE ABOUT ME (Supremes)
30 (29 / 4) - GETTING MIGHTY CROWDED (Betty Everett)
31 (25 / 10) - WHAT HAVE THEY DONE TO THE RAIN (Searchers)
32 (28 / 14) - I UNDERSTAND (Freddie & The Dreamers)
33 (new! / 1) - DON'T LET ME BE MISUNDERSTOOD (The Animals)
34 (27 / 11) - BABY I NEED YOUR LOVIN' (Fourmost)
35 (34 / 8) - RINGO (Lorne Greene)
36 (23 / 13) - I'M GONNA BE STRONG (Gene Pitney)
37 (38 / 4) - EVERYBODY KNOWS (Dave Clark Five)
38 (30 / 10) - GENIE WITH THE LIGHT BROWN LAMP (Shadows)
39 (new! / 1) - FUNNY HOW LOVE CAN BE (Ivy League)
40 (new! / 1) - LONG AFTER TONIGHT IS ALL OVER (Jimmy Radcliffe)
41 (new! / 1) - IT HURTS SO MUCH (Jim Reeves)

42 (43 / 4) - GOIN' OUT OF MY HEAD (Dodie West)
43 (39 / 3) - SOLDIER BOY (Cheetahs)
44 (49 / 10) - WHATCHA GONNA DO ABOUT IT (Doris Troy)
45 (37 / 11) - A MESSAGE TO MARTHA (KENTUCKY BLUEBIRD) Adam Faith
46 (41 / 9) - LIKE A CHILD (Julie Rogers)
47 (35 / 12) - LITTLE RED ROOSTER (Rolling Stones)
48 (new! / 1) - I'LL TAKE YOU HOME (Cliff Bennett & The Rebel Rousers)
49 (new! / 1) - THANKS A LOT (Brenda Lee)

50 (42 / 3) - MAKIN' WHOOPEE (Ray Charles)

0 comentarii

Publicitate

Sus