Aceasta e viaţa mea / Poezia

Aceasta e viaţa mea

Aceasta e viaţa mea, o bucăţică de hîrtie
făcută cenuşă de un simplu chibrit lăsat la îndemîna copiilor,

în spatele ei a cîntat tot timpul cineva
ascuns într-o vioară
ca într-o cîrciumă omul doldora de tristeţi
de care n-a avut niciodată nevoie,

în faţa ei e încă un lung viitor trecut
despre care încerc să-mi aduc aminte
tocmai în clipa cînd petecul de hîrtie ia foc dintr-odată,
aşa cum fac săracii iarna în faţa sobelor
în care nu au ce pune pe foc,

în ea a fost tot timpul respiraţia care se despărţea
de surata ei pentru a-i face loc celeilalte
mult mai grăbite
de parcă pe claviatura unui pian labele unei pisici
căutau ultima sonată a lui Chopin,

ascult şi acum notele suple
ieşite din efortul unor degete gata tot timpul de moarte
pentru o viaţă continuă,

da, aceasta e viaţa mea,
o grămăjoară de cenuşă din care vor învia versuri frumoase
pe care numai cei ce ştiu să le vadă
le vor citi,

în rest,
bună ziua, domnilor,
bună seara, doamnelor,
dună dimineaţa, dragi copii,
bun rămas tuturor!


Poezia

Ea este o doamnă frumoasă şi fericită, plecată în lume
ca melcul cu casa-n spinare,

cînd e frig, doarme în ea şi visează cum o mie de sori
deodată o încălzesc,
cum o mie de bărbaţi frumoşi îşi întind peste ea braţele,
flori pe care le strînge la piept,

cînd e cald, iese afară,
cu o mie de bărbaţi după ea, acoperită de flori
ca un cimitir primăvara,

da, ea este tot timpul o femeie frumoasă şi fericită,
chiar şi atunci cînd rochia ei de cuvinte
este trasă de pe trupul ei de mîini nepricepute,
chiar şi aşa, dezbrăcată, ea este
mult mai frumoasă şi fericită
decît oricare altă femeie frumoasă şi fericită şi bine îmbrăcată,

atunci, trupul ei este un sfeşnic plin cu lumînări aprinse,
Dumnezeu este bun
şi o aşază la loc în coasta lui Adam,
să fie iarăşi în rai
după orgiile ochilor tăvăliţi peste ea
nopţi şi zile în şir
de la facerea lumii şi pînă acum.

(în perioada 1 iunie 2015 - 30 septembrie 2015, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)