Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016 - Arcele de triumf

Construit după mare unire, din 1918, şi după încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia ca rege al tuturor românilor (sau Întregitorul), întâi în lemn şi, ulterior, în piatră, Arcul de Triumf a dat intrării în Bucureşti dinspre nord, pe şoseaua Kiseleff, un cap de perspectivă semnificativ şi oraşului - o emblemă care aminteşte deopotrivă de originea latină a poporului român şi de porecla de mic Paris, prin referinţă la Arcul de Triumf din capitala Franţei. Recent restaurat, Arcul de Triumf a fost asumat, după 1989, nu doar de armată, ci şi de către marele public, care îl foloseşte, informal, pentru fotografii cu ocazia ceremoniilor de căsătorie.

Interesant este că există şi o altă propunere, la o scară mult mai mare, din timpul regelui Carol II, a lui Duiliu Marcu. Arcul său de Triumf ar fi urmat să fie gigantesc ca scară, chiar şi faţă de cel propus de Petre Antonescu. Cumva prin analogie cu Colloseum-ul pătrat de la EUR-Roma, acest al doilea arc pătrat urma să conţină şi o friză cu scene din istoria românilor şi din domnia lui Carol II, amintind atât de Columna lui Traian de la Roma (dar pe secţiune pătrată), cât şi de fresca recapitulativă a pictorului Costin Popescu de la Ateneul Român (1935), cu care ar fi fost contemporană.


Arhitectură şi regalitate 1866-1881-2016
Expoziţie dedicată aniversării a 150 de ani de dinastie românească
organizatori: Fundaţia Creart, ICR, Uniunea Arhitecţilor, UAUIM
sub înaltul patronaj al Casei Regale a României
realizatori: acad.prof.dr. Răzvan Teodorescu, prof.dr.Augustin Ioan, prof.dr.Marius Marcu Lapadat, Ionel Stoicescu, Octavian Carabela.