Self-Made Man

- Şi când s-a născut, tat-su îl ridică în braţe şi zice...
- Tâta mare!
- Nu, asta zice Creangă, adică zice că zicea tat-su. Tat-su lu' ăsta zice: "Preşedintele ţării te fac, mă!" Era bucuros la naşterea copilului, înţelegi? Aşa zicea maică-sa că ar fi zis la naşterea plodului. Numai că maică-sa, Maria, bulgăroaica, era rea de muscă, se priponea în făcăleţ cu toţi, înţelegi? Lasă că şi tat-su: se ciocăneaaa! Şi cu rudăresele o făcea! Păi, la puşcărie s-a încurcat cu Maria, care era amantă de bolşevic, îl iubea tare pe Lenin.
- Maria îl iubea pe Lenin?
- Nu, mă, amantul ei îl iubea pe Lenin.
-???
- Îl îndrăgea adică, ideile lui...
- Aaa! Şi cum? El, bolşevic cu idei înaintate, se cardea cu una rea de muscă?
- Nu, mă, Maria asta nu e Maricica, bulgăroaica, fata lelei Stoika, căldărăriţa. Ea nu s-a interesat de soarta lu' fi-su, l-a abandonat. L-a crescut o mătuşă. Dar el nu i-a reproşat nimic lu' mă-sa.
- De ce nu i-a reproşat? Păi eu...
- Eh, era o femeie sărmană, fără resurse. S-a recăsătorit cu un şofer.
- Cine? Maria, bolşevica, cu care s-a tras ta-su în bărci la puşcărie?
- Nu bolşevica! Amanta de bolşevic; şi nu la puşcărie, ci după puşcărie.
-???
- Aşa că el a crescut în ţigănie, printre puradei, printre fierari, creşteau bivoliţe, spoiau tingiri, cositoreau vase de cupru. Pe urmă, în regimul popular, au devenit sudori la şantierul naval, ciordeau tablă de acolo, vindeau pe sub mână ţigări de la vaporeni, se cardeau cu ţigănci rele de muscă, înţelegi, chestii. De aia el i-a respectat ENOOORM pe ţigani, că zicea: "Ţiganii adevăraţi nu se supără dacă li te adresezi cu vorba ţigani"... Daaa, el şi-a respectat ENOOORM mama.
- Care? Maria, căldărăriţa bulgăroaică?
- Nu, mă! Aia e Maria-Marghioala, zisă şi Maricica, fata lelei Stoika, căldărăriţa de pe Mariţa.
- Cum "de pe Mariţa"?
- De pe râul Mariţa, din Bulgaria, că de acolo a venit. Asta e Maria-Mariţa, soră bună cu mama lui Cioabă, bulibaşa ţiganilor.
- Şi asta-i crescută în ţigănie, cu fierari, cu spoitori, cu ciorditori?
- Nu, mă, asta a fost servitoare şi bucătăreasă la aia... comunista aia mare, căreia i-a făcut Dej pardesiu.
- Ce pardesiu?
- Hi-hi! De scânduri. Asta a alfabetizat-o după '45 şi a trimis-o să lucreze la nuş'ce agenţie comercială la Sofia, înţelegi?
- Aaa, deci asta-i bulgăroaica.
- Nu, mă, asta-i maramureşeancă, ruda bulibaşei. Cum ţi-am zis, el o respecta ENOOORM, mergea cu ea pe la recepţii şi alte sindrofii comuniste, că maică-sa avea dosar bun - luptătoare comunistă, ilegalistă şi antifascistă. Dădea bine să te afişezi cu ea! Cică a luptat şi-n Spania, în brigada internaţionalistă nr. 11 Venceremos.
- De partea comuniştilor?
- Dracu' mai ştie! La drept vorbind, nimeni nu mai ştia de partea căruia era. Da' pe urmă a căcat steagul, că au dat-o afară.
- Din Spania?
- Nu, de la postul din Bulgaria. Ruşii au cerut: ziceau că e spioană.
- Cine, şoferiţa?
- Nu, soţia şoferului e cealaltă.
- Stai că eu nu mai înţeleg nimic: ba ilegaliste, ba ţigănci, ba bulgăroaice, ba carditoare! Da' câte mame a avut ăsta, mă?
- Ei, şi tu! Mama este numai una, înţelegi, dar el le-a respectat ENOOORM pe toate trei. Şi uite aşa, fără milă de la nimeni, abandonat de propria mamă, care nu s-a interesat niciodată de soarta lui...
- Dar el nu i-a reproşat nimic.
- Da, el nu i-a reproşat nimic. Însă a învăţat, a învăţat, a învăţat, cum cerea Lenin tinerilor, Lenin cel pe care-l iubea amantul mamei lui.
- Cel din puşcărie.
- Da, văd că ai început să pricepi. "Ucitesi, ucitesi, ucitesi!" zicea Lenin, adică pe româneşte "Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!" Unii mai ai dracului ziceau în felul lor: "Ucideţi, ucideţi, ucideţi!" Înţelegi?
- Înţeleg.
- Şi învăţa el, se autoeduca... că el era un emanat.
- Uite, vorba asta n-o pricep eu. Cum adică emanat?
- Emanat e... cum să-ţi spun eu... Stai puţin, că-ţi dau un exemplu: Nu scotea fum soba ta săptămîna trecută?
- Ba da.
- Ei, adică emana fum, mă! Aşa şi el: A ieşit ca fumul din furnalele de la Hunedoara, de la Bistriţa...
- Reşiţa.
- Pardon, Reşiţa... din furnalele muncitorimii adică.
- Şi din tingirile ţigănimii de la şantierul naval, cum ar veni.
- Se poate spune şi aşa. Şi din drapelele de luptă ale brigăzii internaţionaliste Vinceremos, şi din ideile lui Lenin...
- Luate de la gagiul mamei Maria.
- Da. Şi din multe alte chestii, socoteli. E un Emanat, ce mai!
- Şi pînă la urmă?
- Şi până ce a devenit un fel de self made man. Ştii ce înseamnă chestia asta?
- Ştiu.
- Buuun! Şi imediat după '89 tot dădea telefoane, dădea şi dădea: "Să vin acuma?" "Nu e momentul - i se zicea - mai stai un pic". Şi el iar dădea telefon: "Să vin, să vin?" "Nu, mai stai dreacului un pic. Ce te grăbeşti ca fata mare la pat?" Până la urmă l-au chemat.

Şi uite aşa a ajuns preşedinte, cum îi menise tat-su, când s-a născut.