În interregn se pot schimba nu doar regnurile, ci însăşi noţiunea de regn: adică se poate întîmpla să votezi bou şi să iasă capră, pardon, să votezi capră şi să iasă varză - pardon: evident că toată lumea votează îngeri, dar unii dintre ei se fac (se arată a fi) demoni.
Ne aflăm, zilele astea, într-unul dintre cele mai interesante, mai periculoase şi mai puţin analizate, în general, momente: imediat după alegeri, constituirea noii puteri. Care poate să confirme sau, dimpotrivă, să desfigureze rezultatul alegerilor. Interregnul imediat postelectoral poate constitui chiar o anulare a alegerilor, sau măcar o neutralizare a lor, făcîndu-i pe alegători să se întrebe la ce-au mai votat.
Există două pericole simetrice, între care ne aflăm în acest moment strict: ca acest interregn să treacă prea repede, altfel spus ca noua putere să fie o fuşereală, dar şi să se eternizeze sub forma unei crize. Războiul ambiţiilor şi al orgoliilor dintre PSDragnea şi Iohannis & Comp, altfel spus, acutizarea războiului dintre puterile statului, dintre făcătorii de lege (parlamentul) şi lege (judiciarul şi braţele lui lungi, infinite), dar pentru constituirea executivului, poate bloca durabil România, care de fapt chiar este blocată între plăcile tectonice ale acestui conflict. Dar dacă altfel nu se poate, asta e! S-ar putea să fie iar nevoie de popor, altfel însă decît electoral. Poate abia aşa se va trezi societatea întru politizare şi în afara "orgasmelor" electorale. Căci oameni sîntem, nu elefanţi, să încercăm să ne seducem şi să ne posedăm unii pe alţii doar o dată la patru ani.
Cînd, din zoon politikon, din om se atrofiază politicul, nu mai rămîne, poate, decît animalul de piaţă. Hai, X-Iohannis! Hai, Y-Dragnea! Treziţi-ne la luptă!