În autobuz / Mâinile mamei mele

În autobuz

Asta mi-e viaţa
gândi ea
privind lumina proaspătă
străzile paşnice dimineaţa.
Asta e viaţa
pe care-o trăiesc în această clipă
o pierd în această clipă.
Momentul care a şi trecut.


Mâinile mamei mele
Mâinile mamei mele
erau singuratice, îndepărtate
răbdătoare, însă
de-o tăcută nesupunere,
mereu surprinse
de ferocitatea vieţii.

Pe urmă atâţia ani de călătorie
fiecare nouă destinaţie un port
care trebuia părăsit
îngrijind fără-ncetare
suferinţa pierderii.

(în perioada 1 aprilie 2018 - 30 iunie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)