Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Lorelei


Heinrich Heine, traducere de Ioana Ieronim

06.04.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nu ştiu ce să însemne,
Dar m-am întristat adânc,
O poveste din vechime,
Nu-mi iese din gând.
E răcoare, se întunecă,
Rinul curge liniştit;
Vârful muntelui străluceşte
In soare, la asfinţit.

Cea mai frumoasă fată
Stă-n plină splendoare, sus,
Podoabele-i aurii scânteiază,
Îşi piaptănă părul auriu,
Pieptăn de aur ea trece
Prin pleata de aur, cântând
O melodie minunată,
Cum nu s-a mai auzit.

Un dor sălbatic îl prinde
Pe luntraş în barca mică;
El nu vede stâncile-n jur,
Doar în sus ochii-şi ridică.
La urmă, cred că în valuri
Pier omul şi barca lui.
Asta Lorelei a făcut-o,
Cu puterea cântecului.

(în perioada 1 aprilie 2018 - 30 iunie 2018, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer