Nu mamă nu sunt eu cea din fotografie,
e o altă femeie, nu vezi, are obrajii scobiţi de vânt
şi buzele subţiri, nu dolofane ca ale mele
are mâinile muncite
tu ştii cât sunt eu de puturoasă
are ochii blajini şi îngăduitori
tu ştii cu câtă furie mă reped eu la toţi
neisprăviţii
n-o vezi cât e de smerită?
eu sunt numai revoltă, numai mândrie
şi apoi
tu eşti mai tânără ca ea, mamă,
în toate reveriile mele