Așa își spuneau și în antichitate
Vor veni vremuri cumplite
oamenii nu mai sunt oameni
au ajuns niște degenerați, niște brute fără inimă
Și în evul mediu vedeau limpede că sfârșitul bate la ușă
știau să citească semnele prevestitoare
"Nu mai e mult, și se vor revărsa apele, vor da în clocot
se vor umple de sânge"
Apele se revărsau și se înroșeau de sânge
dar sfârșitul tot nu venea
brutele își vedeau de treaba lor
nestingherite
Modernii aveau o mulțime de dovezi ale catastrofei iminente
nici nu mai era nevoie de profeții
mașinăriile de război erau tot mai distrugătoare
condițiile de viață tot mai dure
drogurile mai puternice
crimele mai odioase
E clar că nu avem scăpare
își spun contemporanii, cu atâta ură și disperare și tensiuni politice
Armele au crescut odată cu frica
Și frica odată cu ele
Apa potabilă are gust de sânge
Și sfârșitul tot nu se îndură de noi să vină mai repede
Toată nenorocirea din cauza unor ignoranți care nu înțeleg situația
care nu vor să participe la nenorocire
care n-aud zgomotul bombelor, uzinelor și sirenelor, ci un soi de muzică
dintr-o altă lume
cărora nu le pasă, nu le pasă de starea de dezastru
a unor apucați cărora le arde de dans
și de amor
și de făcut copii
când sfârșitul bate la ușă