57. Ce frumoşi sînteţi voi!

8 mai 2001
Îmi amintesc acum cum eram cu Nadia în parc şi ea îmi povestea despre un bloc din Cehia şi "schelălăiala" lui. Schelăria, voia să spună.

Singurătatea celui care dispare. Garajul cu cîrpe, găleţi şi biciclete, lacul înconjurat de plopi, îmbufnarea ce ţuguie buzele fetei, trenul care trece din sens opus acoperă vocile din trenul tău.

Comuniştii şi-au trimis copiii la şcoli în Occidentul pe care îl huleau. După ce coboară pe cearşafurile înnodate, Kevin Costner le trage jos. Cum? mă întreb. Nu erau legate sus? Regia: Clint Eastwood. Fratele meu îşi povesteşte visul. În hol. Laur îmi analizează articolul din Dilema. Îmi spune ce semnifică linguriţa, şerveţelul, iaurtul, prostituata. Trenul e "zgomotul iubirii". Celelalte au conotaţii erotice.

"Feriţi-vă, cad stele" a scris fata cu cărămidă roşie pe zidul liceului, după ce i-a lăsat să treacă pe cei doi jandarmi. În mintea mea.

Au înflorit salcîmii, se pregătesc teii. Era un personaj al lui Roald Dahl care arunca banii pe fereastră. Înţelesese că nimic nu mai are valoare, dacă poţi să ai din lucrul ăla cât de mult vrei. Mai ales banii. El avea mulţi bani.

Mergeam cu Nadia spre casa ei, eram în tramvai şi ea privea tot pe geam, deloc spre mine. Veneam din liceul de artă, Adriana zisese: "Ce frumoşi sînteţi voi". O iubeam pe Nadia, dar nu-mi dădeam seama că e gelozie. Nu înţelegeam de ce se poartă urît cu mine. Eram tare bucuros, iar ea nu participa la bucuria mea. Acum a plecat în Bucureşti. Am fost la ea, după-amiază, cu Corina (şi Ramona – un timp). Am unghii date cu ojă.

Frumoasă ploaie. Ireală lumină.

9 mai
Mă gîndesc la o zi în care am plecat de la Alexandria cu ochii în lacrimi. Nu m-au văzut: Corina rămasă în spatele meu, tanti Dida din poartă. A fost unul din momentele cele mai triste ale vieţii mele.

Azi dimineaţă, la ora 6, în loc să mă trezesc, m-am culcat. Două pahare cu bere şi-a luat Laur aseară peste faţă, de la Corina. Mama lui Valentin se mira că el nu ştie să danseze nu ştiu ce dans: "Păi, ce tineri sînteţi voi?" "Sîntem tineri ţinuţi acasă, fără nici un ban".

Ai senzaţia, deschizând un plic de la mine, că pe măsură ce citeşti, asculţi o placă veche şi zgîriată, de gramofon?