Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Pentru cine bat străzile

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Strada CHIBZUINŢEI


Valeria Sitaru

15.12.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
România va avea două vârfuri de cădere: T4 2009 - T1 2010 va fi primul vârf, urmat de o creştere simbolică în T1 - T2 2010, după care va urma a doua cădere de încă vreo 4%, pentru că va trebui să decontăm anii electorali 2008, 2009. Vârful acestei a doua căderi va fi atins prin T3 - T4 2010. Speranţa ar fi ca undeva în T4 2010 - T1 2011 să înceapă creşterea, pentru ca tot după 10 - 12 ani să atingem nivelul lui 2007... zicea la început de secol XXI consulatorul Niels Schnecker. L-am numit consulator pentru că aşa se numeau consilierii financiari pe timpul celebrului dictator Sulla sau Sylla. Niels îndemna poporul sau populumul să folosească drept cheie pentru criză cuvântul CHIBZUINŢĂ.
 
Ce este chibzuinţa? Protagoras, un prieten de-al lui Pericle, spunea că orice afirmaţie făcută de un om nu are valoare decât pentru acel om. Dacă ţi se năzare să spui despre un fruct că e verde sau crud, asta nu înseamnă că altcineva nu poate să-l mănânce zicând că fructul e prea copt, cam moale şi se numeşte kiwi. Chibzuinţa este, în viziunea sofistului Protagoras, o parte a virtuţii care se poate învăţa, precum limba maternă. Pentru Socrate, virtutea nu poate fi învăţată, la modul sofist. Protagoras zice că virtutea e una, iar părţile sau calităţile ei, precum chibzuinţa, sunt distincte. Aşa cum ochiul, nasul, gura sunt părţi ale feţei. Socrate, însă, spune că nu-i aşa, că ORL-ul nu poate fi comparat cu chibzuinţa, dreptatea, pietatea, înţelegerea sau curajul. Chiar dacă sunt distincte, părţile - sau calităţile virtuţii - se aseamănă. Gura are o anumită formă, care cu greu ar putea fi comparată cu nasul. Pe când chibzuinţa nu poate fi nedreaptă, de neînţeles sau lipsită de curaj.
 
Trei locuitoare de pe strada Chibzuinţei, în timpul crizei de la început de secol XXI, îşi prindeau minţile, fără să-şi dea seama, cu dialogul lui Platon. - Oare cum e mai bine? Să fim chibzuiţi după ureche sau ştiinţific? Ia vezi, nu-i vreun program european care să ne scoată din ce-am intrat? - Păi în ce-am intrat? întrebă o doamnă decoltată. - Cum în ce? Suntem în plină criză cu formă de L, care urcă spre vârful T... - E, pe dracu, zise altă doamnă, cum adică-n L? - Iote-aşa bine: mergeam de-a-ndoaselea pe liniuţa de jos a L-ului, ne era binişor şi, deodată, am luat-o vertiginos spre vârful crizei T, adică pe băţul L-ului în sus... şi, de-acolo, vom cădea în cap. Cele trei doamne strâmbau din nas la nivelul mondial al crizei, răsfoind proiecte europene. - Uite-l, ăsta e! Cel mai fabulos proiect: Ferma de lipitori.
 
Bucureşti. Apartamentul unui bloc cu holişor în formă de L. Acesta e cel mai bun laborator de crescut lipitori. Ele pot sta suspendate în cutii din lemn cu găuri, pe lângă lustre, deasupra căzilor din baie, printre rafturile de bibliotecă, agăţate de perdele etc. Adresa apartamentului de pe strada Chibzuinţei e cea mai nimerită pentru implementarea programului. Guvernul e şi el predispus colaborării cu aceste mici nevertebrate din categoria viermilor de pământ. Pentru perfecţionare.
 
 

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer