Stăm în case de sticlă,
Aruncăm cu forţă pietre unii în alţii.
Şi ne bucurăm când auzim cioburi,
de parcă-am cernut cu grijă
grijile unor alţii.
Ne complexăm cu grijă,
unii pe unii,
alţii pe alţii.
şi ne bucurăm atât de tare când
- auzim cioburi -
Ne lovim cu tandreţe şi grijă
Cu aruncările line ale
Bolovanilor
Ce la sărutul cu sticla
Nasc cioburi.
Ce piepturi de pânză
ce pumnale tăioase.
Şi coasem pe casele noastre de sticlă,
Coasem ferestre luminoase
- auzim cioburi -
Cioburi din ale noastre
piepturi sângeroase.
Aruncăm cu forţă,
pietre,
- auzim cioburi -
Cioburi îmbibate de grijile,
De prafurile,
De fumurile
Inhalate în casele noastre de sticlă
Acum numai cioburi
Şi scrâşnit,
Sub tălpile noastre.
Suntem casele noastre,
Cioburi.