Bădăranii

"Dacă pe o parte am sta noi
şi pe cealaltă ei,
ar fi bine."
- Dar nu ştiu cum să vă spun dragilor,
că se cam vede că priviţi
priviţi cu focul şi cu patima gândirii,
şi pierdeţi ca proştii pe bazele nimicului.
Bădăranii,
urâţi de toată lumea.
Dar, ei, mitocanii,
trăiesc şi-mpart frăţeşte
privitul la
frumoase.
pândesc pe sub straiele
dânselor de colo.
- Dar staţi dom'le că poate le iubesc. -
Neclar, neclar.
Şi totuşi ce ascunde un... d-ăsta?
Mişelesc privesc în gloate,
picioare, picioare, coapse late şi
uşor şi trec la fapte.
Mitocanii,
cu degetele lor lipite de mucurile de ţigară,
poştite de la unul
la unul
la unul şi altul.
Şi fluieră, şi fluieră, şi cheamă, şi strigă şi
şi-abia aşteaptă să se-ntoarcă.
Să se-ntoarcă şi-n dânşii
plăcerea curată.