Ne învârtim numai şi numai
şi numai în jurul a ceea ce
Ne sună cunoscut.
- Mă urăsc numai şi numai şi
numai, că-ţi semăn -
Pasăre de foc
De apă sărată poate.
Cum să-ţi pară cunoscut
Vântul?
De-ar fi să-ţi legi,
printr-o mişcare,
Aripile lungi şi împleticite,
în jurul gâtului,
Ţi le-ai desface cu mintea
Cu ochii,
Sau cu picioarele alea solzuroase?
Peşte de foc
Sau ce naiba eşti
Şi de ce-ţi desfaci ciocul
gura,
Cu atâta fală?
Pasăre de sol,
Nu poţi să zbori,
Prin foc, prin apă sărata sau nămol.
Te iubeşti,
Te cauţi numai în dânşii,
Că-n tine,
Nicio şansă să te mai găseşti.