2.
Întorcîndu-se agale în piaţa Unirii, între timp ploaia încetase, per pedes apostolorum, întrucît fondurile necesare achiziţionării de carburant pentru autovehiculul de serviciu se terminaseră în urmă cu două săptămîni, Bălosu primi un S.M.S. care-l lăsă confuz. Textul suna aşa:
"vrei să ţi-o pui acum cu blonde sau brune toate mărimile dildo bi tri kamasutre orgy hot shemale sadomaso bondage sună la numărul de pe ecran nu pierde ocazia astăzi reduceri de 12% între orele 00 - 6:30 mony bionsela plus vio nu uita make love not war mic dejun cină romantică tichete de parcare incluse".
Copie rapid în josul procesului verbal cele de mai sus spunîndu-şi: "E codificat, îl descifrez cînd ajung la sediu!"
Îşi cumpără o merdenea cu brînză, constată că nu avea deloc brînză în compoziţie dar o consumă ca atare şi îşi continuă preumblarea agale. Inspectă pe rînd vitrinele, terasele cafenelelor din zonă, ba chiar şi una-două toalete ecologice, fiindcă între timp se făcea simţit efectul ceaiului de iasomie, doar-doar va găsi ceva de semnalat. Se întoarse spre cofetărie cînd îi sună telefonul mobil. Era colegul său Flinteşteanu Ion, care urla în receptor:
"Cornele, vino urgent la sediu, te caută bosu'!"
Grăbi pasul, iar înainte de a intra în biroul şefului îşi aranjă ţinuta, mai ales tresele cam intrate la apă. Cînd păşi înăuntru, îl găsi pe comisarul principal, Rică Răduleasa, un bărbat înalt, smolit, cu tîmpele cărunte şi tendinţe vădite de îngrăşare, şef al diviziei F.I.P. (filaj-înregistrare-prelucrare) răsfoind un teanc de hîrtii.
− Ce mai faci, Bălosule, cum o duci, familia ce-ţi face, eşti bine, sănătos? întrebă acesta retoric fiindcă îl durea în fund de soarta subalternilor săi.
Scoase o ţigaretă dintr-un pachet de kent, îi rupse filtrul, scuipă printre dinţi, apoi o aprinse cu o brichetă zipo contrafăcută, aurie, scuipă din nou şi spuse:
− Dă-mi ultimele tale rapoarte de urmărire!
Din poziţia smirnă, Bălosu îi întinse tot ce scrisese în cofetărie. Superiorul său trecu cu privirea peste foi, se încruntă cînd citi transcrierea S.M.S.-ului suspect şi necheză a rîs:
− Ce-i asta, filezi vreo curviştină sau o gaşcă de voaieurişti? Nu suntem la moravuri, bre!
− Permiteţi să raportez, dom' comisar, cred că e codificate mesajurile astea, dar le dezleg io cumva!
Răduleasa plesni cu palma-n tăblia mesei, aruncă mucul kentului pe fereastră, îşi aprinse altul şi-l chestionă rînjind:
− Bre, Cornele, tu ai auzit de Tristan Tzara?
− Da, domnule comisar şef, ăla cu crime din dragoste şi Crimhilda, a rulat şi la teve, în weekend!
− Nu, băi, ăla era din alt film, cu Isolda... în fine, Tristan ăsta, de care-ţi spun eu, de baştină de la noi din ţară, că de aia avea pseudonimul Tzara, era agent triplu, angajat al degeseului, mosadului şi al kaghebeului simultan, poet şi eseist sub acoperire, ăla mai scria rapoarte ca tine, sub dicteu automat!
Bălosu se posomorî şi încercă să explice:
− Io pot, să ştiţi, dom' comisar şef, să scriu automat după dictare sau foc cu foc, nicio problemă!
− De cînd îl filezi pe sociopatul de Dragoviştean, de aproape şaizeci de zile, nu? Şi-mi vii cu porcăriile astea, ţie nu ţi-e ruşine, băi, Bălosule, credeam că eşti un profesionist cu vechime, ce mama-dracului!
− Permiteţi să raportez... ba mi-e ruşine, fiincă ruşinea este un sentiment specific uman... dar este extrem de dificil, tipul e inprevizibilic rău, să ştiţi, aş avea nevoie de întăriri!
Răduleasa urlă speriind cîţiva porumbei care picoteau pe streaşina clădirii:
− Dacă nu-mi vii urgent cu ceva concret, să-l putem reţine barem pentru douăşpatru de ore, bagă bine la cap, Bălosule, te trec la circulaţie, ai înţeles? Ieşi!
Fără să scoată un cuvînt salută, făcu stînga-mprejur şi ieşi închizînd cu prudenţă uşa. Cînd vru să se îndrepte spre pisoar, ceaiul de iasomie îşi făcea din nou efectul, se ciocni de Geta, dactilografa principală a circumscripţiei, o brunetă matură, cu fundul mare şi flasc şi ochi de căprioară speriată în spatele lentilelor groase de mioapă. Cu răsuflarea întretăiată de o halenă neplăcută ea îi spuse:
− Cornele, să ştii că m-ai făcut praf cu ultima ta poezie publicată pe net, nu vrei să cinăm împreună, ceva romantic, la lumina felinarelor, pe Lipscani sau în Grozăveşti?
"Asta-mi lipsea gîndi, să mă freci tu la melodie, cu textele tale de fată bătrînă" dar adăugă cu voce tare:
− Nu pot, donşoară Georgeta, sunt extrem de ocupat în ultima vreme, am mult de lucru şi efectiv mi-e imposibil să vă satisfac doleanţele!
Ieşi în stradă şi, cu maţele chiorăind de foame, se îndreptă spre cel mai apropiat fast-food, unul cu meniu internaţional. Pe cînd se posta dinaintea pultului, norocul îi surîse pentru prima oară în acea zi nefastă, fiindcă îl zări pe Dragoviştean, aşezat la o masă. De bucurie, renunţă la shaorma cu-de-toate şi comandă un cocktail de creveţi cu maioneză light pe care îl consumă tacticos, cu mîna, urmărindu-şi atent obiectivul.
(va urma)