Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Poţi reuşi ca artist doar dacă eşti curios, entuziast, dacă simţi intens şi eşti dornic să păşeşti în permanenţă pe drumuri noi


Oltea Şerban-Pârâu, un interviu cu Răzvan Popovici

27.09.2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Un concert extraordinar de muzică de cameră susţinut de ansamblul SoNoRo, prin proiectul "Romanian Rhapsody", va deschide, la 1 octombrie 2019, Festivalul Internaţional de Arte Europalia 2019, la care România are statut de invitat de onoare. Gala va avea loc la Centrul Bozar, în Bruxelles. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Europalia este manifestarea culturală de mare amploare organizată sub patronajul familiei regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate - Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Ansamblul SoNoRo va concerta în prezenţa reprezentanţilor familiei regale a Belgiei, ai preşedinţiei şi Guvernului României, a personalităţilor diplomatice şi a presei de specialitate. Unul dintre cei mai apreciaţi violişti ai generaţiei lui, Răzvan Popovici este iniţiatorul proiectului SoNoRo şi al festivalului cu acelaşi nume.


Oltea Şerban-Pârâu: În urmă cu 2 ani, dacă nu mă înşel, se constituia un comitet care urma să se ocupe de programul Europalia. Cum a început şi cum s-a finalizat acea iniţiativă?
Răzvan Popovici: Din momentul în care s-a întrezărit oportunitatea ca România să fie ţară invitată a Festivalului Europalia şi până anul trecut, când organizarea a trecut în exclusivitate la ICR, au existat mai multe momente în care s-au creat diverse formate organizatorice care doreau să creeze o echipă funcţională care să poată planifica festivalul alături de partea belgiană. Lipsa de continuitate cauzată de schimbarea mai multor miniştri ai culturii, fiecare cu o viziune proprie asupra organizării festivalului şi o colaborare nu chiar fericită între diversele ministere şi instituţii guvernamentale, au dus la o întârziere considerabilă a pregătirilor pentru festival. Dar, cum nu rareori în spaţiul nostru cel levantin se întâmplă minuni, handicapul a fost recuperat, iar Europalia se pare că are toate şansele să fie un mare succes. Personal, am acceptat iniţial cu mare bucurie poziţia de coordonator general al părţii române, însă, după un an, am înţeles că este aproape imposibil să pui la aceeaşi masă cinci instituţii guvernamentale şi să le poziţionezi pe acelaşi drum, care să ducă spre un succes organizatoric comun, astfel încât... mi-am dat demisia. După câteva luni, s-a ajuns în mod fericit la aceeaşi concluzie şi s-a decis politic ca întreaga organizare să fie făcută exclusiv de ICR, lucru care a rezolvat toate blocajele sau întârzierile şi a pus organizarea festivalului pe drumul cel bun.

O.Ş.-P.: Cum ai descrie acest festival, care este scopul şi care ar trebui să fie rezultatele lui pentru imaginea unei ţări ca România?
R.P.: Europalia este o platformă extraordinară pentru ţara invitată. În 2019, România poate deci arăta, prin ce are mai bun în toate ariile culturale, ce ţară extraordinară este. Şi sunt convins că la finele festivalului, după cele câteva sute de evenimente culturale, românii vor putea păşi altfel, cu fruntea mai sus, în capitala Europei.

O.Ş.-P.: Cum arată componenta muzicală a Europalia 2019? Putea fi ea mai consistentă decât este la acest moment?
R.P.: Cred că atât personalităţile muzicale reprezentative cât şi variatele lumi şi curente muzicale sunt excelent reprezentate în festival. Desigur, gustul şi preferinţele părţii belgiene au trebuit respectate, lucru care a dus la o alegere finală care poate nu a putut satisface pe toată lumea. Îmi pare rău că până la urmă nicio orchestră din ţară nu este prezentă în festival.

O.Ş.-P.: Cum te simţi ca "erou" al acestui eveniment inaugural din 1 octombrie 2019?
R.P.: În afară de Brâncuşi nu cred că există vreun "erou" al acestui eveniment inaugural. Sunt însă extrem de mândru că alături de alţi trei muzicieni extraordinari putem prezenta familiei regale belgiene, Preşedintelui României şi oaspeţilor de vază invitaţi la deschidere câteva faţete ale sufletului românesc, prin muzica excepţională a lui George Enescu şi Béla Bartók. Ca membri ai Ansamblului Raro, ansamblul "in residence" al Festivalului SoNoRo, am contribuit de 14 ani la construirea vieţii muzicale româneşti, iar invitaţia de a reprezenta România la deschiderea poate celui mai important eveniment cultural al ultimilor ani, este mai mult decât onorantă şi eu cred că tot ceea ce am reuşit să construim în aceşti ani este o adevărată carte de vizită a ţării.

O.Ş.-P.: Crezi că acest festival, Europalia, va avea ecoul internaţional scontat?
R.P.: Sunt convins că da, pentru că programul final al festivalului mi se pare pe cât de incitant, pe atât de echilibrat. Iar retrospectiva Brâncuşi va da cu siguranţă tonul!

O.Ş.-P.: Revenind în România, cum apreciezi evoluţia Festivalului SoNoRo faţă de ediţia inaugurală? Este totul urmarea unui plan sau a acţionat şi hazardul în dezvoltarea lui atât de puternică?
R.P.: SoNoRo s-a dezvoltat organic şi a devenit între timp o adevărată platformă culturală. A existat desigur un plan, însă cel mai important lucru a fost de a fructifica oportunităţi apărute pe parcursul acestor 14 ani şi a le transforma în proiecte de sine stătătoare. În acest moment, platforma SoNoRo include Festivalul SoNoRo (14 ani), proiectul educativ SoNoRo Interferenţe (13 ani), Festivalul SoNoRo din Arezzo (10 ani), seria de concerte SoNoRo Conac (7 ani) şi SoNoRo Musikland, un nou festival creat în acest an în splendida zonă săsească din Transilvania. Desigur, turneele internaţionale SoNoRo on Tour au contribuit la reputaţia festivalului, prezentat astfel la Carnegie Hall din New York, la Musikverein din Viena sau Concergebouw din Amsterdam.


O.Ş.-P.: Imaginea a fost o componentă importantă a acestei evoluţii. Care sunt celelalte ingrediente ale succesului SoNoRo?
R.P.: Imaginea bună este ceva de la sine înţeles în timpurile noastre. Cred că succesul festivalului se bazează în primul rând pe calitate: artişti excelenţi, programe ieşite din comun, organizare eficientă şi o ingeniozitate pe care am păstrat-o încă de la prima ediţie.

O.Ş.-P.: Cum ai defini publicul SoNoRo? Pentru că aşa cum există un public specific Festivalului Enescu, există şi un public SoNoRo, ambele regăsindu-se doar parţial în publicul stagiunilor tradiţionale?
R.P.: Publicul SoNoRo este un public deschis, entuziast, curios şi care se lasă dus mai departe decât se aşteaptă. Încet, încet, şi o parte a publicului stagiunilor tradiţionale a început să ne urmeze. A durat mai mulţi ani pentru a-l face să înţeleagă că, dacă părăseşte cele 2-3 săli tradiţionale şi are deschiderea de a ne urma în săli şi spaţii noi, unul mai spectaculos decât altul, va avea satisfacţii muzicale depline. Sunt bucuros că am reuşit!

O.Ş.-P.: Ce recomanzi bucureştenilor să nu rateze la SoNoRo 2019?
R.P.: ffffffFFFFFORTEE la Sala Radio, DaDa Tango la Palatul Bragadiru, Soap Opera la ASE, Songs and Dances of Life în Templul Coral, Fuchsiada in MARe sau Soirée Ruse la Ateneu sunt doar câteva concerte excepţionale. De asemenea, The Secret Ingredient şi În Jurul Samovarului la Sibiu sau Cabaret Voltaire, Manuscripts don't burn sau From Dusk till Dawn la Cluj. Publicul nu trebuie să uite că SoNoRo este conceput ca un puzzle şi, cu cât va asculta mai multe concerte, cu atât mai bine va înţelege de ce l-am intitulat în acest an DaDa!


O.Ş.-P.: Şi revenind la Bruxelles pentru o concluzie. Simţi acest concert inaugural eclipsat sau, din contră, potenţat de vecinătatea expoziţiei Brâncuşi? Ce înseamnă Brâncuşi pentru muzicianul Răzvan Popovici?
R.P.: Absolut deloc. Concertul nostru va completa elegant expoziţia. Când am ales programul am luat în considerare prietenia lui Brâncuşi cu Eric Satie, care era des prezent în celebrul atelier al sculptorului din Impasse Ronsin şi care a fost puternic impresionat de folclorul românesc auzit pentru prima dată probabil la Expoziţia universală din 1889. Această muzică este prezentă şi în cele Trois Gnosiennes pe care le vom interpreta în gala de la Bozar. Brâncuşi este pentru mine artistul adevărat care caută, progresează, găseşte şi se dezvoltă neîntrerupt, pe tot parcursul vieţii. Poţi reuşi ca artist doar dacă eşti curios, entuziast, dacă simţi intens şi eşti dornic să păşeşti în permanenţă pe drumuri noi.


Institutul Cultural Român este coordonatorul EUROPALIA, eveniment desfăşurat în perioada octombrie 2019 - februarie 2020, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Europalia International, organizatorul manifestării. Festivalul cuprinde evenimente din sfera artelor vizuale, artelor spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică



 Toate articolele despre Clickantabil
 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de muzică de cameră SoNoRo, 2019


0 comentarii

Spacer Spacer