lumea nouă
se întâmpla
- parcă -
prea deodată
Sisif urca
bine-mersi
pe lângă piatră
efortul cosmic
subapreciat
- la drept vorbind -
comparat
cu cel de a iubi
Sisif supraveghea
simpla muncă
a unei maşinării
a unui cablu
legat de Înalt
cum i se leagă căutării
dorinţa de a găsi
fărâma de eu
în celălalt
*
noi doi vorbeam
la un picnic
sub stele
rostogoliţi
ca două pietricele
pe macadam
ne mai numeam şi
pietre de hotar
piatra de pe inimă
nu mai avea
propria maşinărie
aşa că - fie -
trebuia să o împing eu
la fel cum simţeam constant
să îmi împing pe gât
o tonă de cipsuri şi de suc
să nu cumva să fac prostia
să-ţi spun
"te iubesc"
prea curând