M-a rupt asta

fredonam în fiecare dimineaţă râsul ei
mimesisul şi ceaiurile reci mă făceau viu

neant şi ghimbir pe vârful buzelor uscate
mă urcam timid în roller-coaster-ul zilei

zorile îmi sunau la uşă ca room-service-ul
vă costă cutare minimul existenţei astăzi

... şi vedeţi că aveţi rahat de câine pe preş
(ce mult mi-aş dori să aud râsul ei acum)

închid uşa şi mi se face poftă de prezent
rutină îndoită cu speranţă neaeristă

mă rostogolesc prin tot felul de profeţii
şi scriu tot felul de poveşti fără mijloc

mai încerc de câteva zeci de ori râsul ei
dar oglinda îmi năruie orice încercare

sunt eu şi aici şi dincolo urât ca naiba
să-mi bag picioarele în câinele vecinilor

sigur îl trimit să se uşureze doar fiindcă
nu au curaj chiar ei dar mocnesc acolo

mi-ar putea lăsa măcar un bileţel orice
"o să ne căcăm pe uşa ta mizantropule"

pun ceaiul stătut la microunde puţin
sorbitul meu face în ciudă singurătăţii

vorbesc cu mine printre sorbituri hai frate
cum dracu era râsul ăla poţi să o faci hai

nu pot să o fac din simplul motiv că-s eu
tot eu îmi răspund şi oftez sunt off-key

de frig mi se umflă limba şi doare rău
asta merită dacă nu îi aduce râsul înapoi

sunt nebun aş putea să o sun chiar acum
să îi povestesc tot şi o să vină de la sine

râsul ei râsul ei cea mai fericită bagatelă
o să poţi să calci liniştită pe preş când vii

javra aia de la uşa din faţă e dresată ştii
e greu să conversez cu neant pe buze

nu am gânduri coerente în afară de tine
orice altceva e static şi îi sunt pasiv

te iubesc şi aş vrea să te strâng în braţe
facturi peste dor peste facturi peste dor

robinetul de aici curge ca un dublu helix
diluează ceaiul până în punctul proxim

mă grăbesc să răspund la uşă altei bătăi
au venit de la gaze culcat jandarmeria

a venit poştaşul şi mama în vizită ieri
şi încă un tip cu o toyota yaris şi flyere

de la digi şi martorii lui Iehova de trei ori
m-am prefăcut că e pustiu n-a fost greu

şi eu te-am aşteptat numai pe tine să ştii
crede-mă nu am curăţat preşul la nimeni

râsul tău o mină de aur îmi aduce aminte
de ochii tăi şi de tine întreagă pe rând

îmi porneşte timpul e sensul a tot e tot
distinge viaţa de alte urme de ghimbir

te sun şi îţi spun toate astea de ce plângi
am fost ocupaţi cu nimicul universal e ok

nu-i nimic suntem vii două constante
ale mele sunt nevoia zilnică de apă şi tu

dar n-a trecut zi să nu-ţi exersez râsul
în oglinzi în vitrine în geamuri aburite

pocit în fel de feluri şi scris în tot ce scriu
cum i se scrie căutării dorinţa de-a găsi

fărâma de eu în celălalt
şi ţelul de-a iubi