Revoluţie la plic sau lovitura de stat? - Inimioarele Maggi şi solidaritatea la români

O lovitură de marketing din zilele noastre anticipată de o formă de rezistenţa civică din decembrie '89? E posibil? E relevant pentru evoluţia societăţii? E doar fapt divers?

La timpul prezent: este o promoţie, o acţiune de stimulare a vânzărilor derulată de Maggi, divizie a concernului alimentar multinaţional Nestlé. Cine cumpără produse Maggi şi-şi lipeşte acasă-n geam sigla Maggi, cea în formă de inimă, poate câştiga până la 1.000 de euro! De ajuns să fie acasă când îl depistează echipa Maggi şi să îi prezinte acesteia dovada achiziţiei.

La timpul trecut: a fost o acţiune subversivă, întreprinsă între 16 şi 21 decembrie, la Timişoara şi, pe cât se pare, şi în alte oraşe-martir. Unul dintre multele apeluri anonime transmise la Europa Libera îi îndemna pe cetăţenii rămaşi în case să îşi arate protestul faţă de regim şi susţinerea faţă de revolta din stradă aprinzând pur şi simplu o lumânare în fereastră, odată cu lăsarea serii.

Înapoi în prezent. Pe zi ce trece, apar tot mai multe inimioare Maggi în ferestrele blocurilor. Pe zi ce trece, tot mai mulţi cumpărători se lasă seduşi de ideea intrării în concurs. Simpla vedere a ferestrelor inscripţionate îţi semnalează promoţia, mai abitir decât reclama de la televizor: aha, şi Ioneştii şi-au pus inimioară... uite, şi nesuferiţii de la scara trei etc. Competiţia dintre consumatori dublează concurenţa din industria alimentară. În câteva zile, cartierele proletare au toate şansele să fie complet pavoazate cu blazonul cardiac. Dincolo de speranţa de a câştiga mia de euro, fiecare dintre cei care se străduiesc să-şi lipească inimioara-n geam participă la un mare ritual colectiv de desprimăvărare. Deşi concurează între ei, cu toţii laolaltă împărtăşesc o vastă acţiune de afişaj urban.

Un sentiment nu foarte diferit îl putea trăi spectatorul Timişoarei "by night" din timpul vremurilor revoluţionare. O mare forţă anonimă, însumată din voinţe individuale, o flacără însumată din pâlpâiri firave, părea să pregătească pârjolul istoric...

Din păcate, acţiunea "Lumânarea" avea un viciu, mai mult sau mai puţin calculat: ferestrele protestatarilor deveneau ţinte evidente pentru lunetele "teroriştilor". Eventualitatea ca apelul la acţiune, departe de a fi spontan, să fi fost lansat chiar de forţele reacţionare, a îngroşat la rându-i seria scenariilor despre "revoluţia română".

Revenind în actualitate, să observăm că lipitorii de inimi abia îşi doresc să ajungă ţinta "lunetiştilor" Maggi din stradă. Despre cum neprihănirea anti-comunismului a degenerat în întinare curat capitalistă; despre cum simbolul abuzat al inimioarei a înlocuit semnul vibrant al lumânării etc. – să mediteze cine are îndeajuns timp, chef... şi inimă.

(Articol preluat din Capital / 16 martie 2005)