Suntem doar noi doi în tot parcul. În lac se oglindeşte luna, tu abia ai adormit la pieptul meu. Inimă pe inimă. Relaxez curelele de la sistemul de prindere şi te îmbrăţişez. Eşti caldă şi miroşi a plăcintă, sau poate doar mi-e mie foame. În căşti, domnul Cohen ne cântă amândurora. Primul nostru dans vine mai repede decât credeam. Endorfinele încep să-şi facă de cap, nu mai simt durere de spate sau oboseală. Unde-i telecomanda aia care opreşte timpul? Ups, bună dimineaţă, tată, au fugit colicii?
