L-am numit MuzEU şi m-am pus pe mine, goală, într-o cameră. M-am înconjurat de oglinzi şi am stat acolo o vreme. Pe uşă am scris ÎNCHIS. Mă priveam din oglinzi şi mă găseam pe rând frumoasă, grasă, tristă, puternică. Uneori nu puteam să ridic privirea, eram peste tot, nici nu mai ştiam care e adevărata eu. Într-o zi am spart o oglindă, în alta chiar mi-am zâmbit şi m-am îmbrăţişat. Mă săturasem de mine. Mi se făcuse dor de el, dar când l-am căutat prin casă am găsit o uşă pe care scria MuZEU ÎNCHIS.
