Acum două luni, după un accident de maşină, am ajuns în iad. Mă gândisem la asta din timpul vieţii, dar mă calmam de fiecare dată, fiindcă erau mulţi pe care aveam să-i reîntâlnesc. Teama de singurătate nu mă mai afecta. În primele zile am avut un şoc. Nu era nimeni acolo şi aş fi dat orice să întâlnesc pe cineva. Într-o zi, cam după ora 18.00, mergând la procedura de seară, am văzut-o. Soţia mea. O sfântă. Cum e posibil? Atrăgea ca un magnet. M-a luat de mână şi mi-a zis la ureche: fă rai din ce ai.
