Viziune

Viitorul era o ţară frumoasă cândva.
Aminteşte-ţi oraşul făcut din plută
şi expus la Centrul Civic.
Schiţele prinse-n inele, impresii artistice

tipare pe sticlă afumată şi oţel tubular
suburbii pe table de joc, transportul
ca în parcul de distracţii, jucării inteligente.
Oraşe de vis, modulare, acţionate prin lumină.

Şi oameni ca noi la containerele de colectare
pe lângă piste de biciclete, ori plimbând câinele
în parcele îngrijite de iarbă din fetru flauşat,
ori şoferi model, conducând spre casă

maşini electrice, sau târziu după spectacol
în plimbare pe bulevard. Aşa erau planurile
însemnate în scrisul frumos cu mâna stângă
al arhitecţilor - scris adevărat, inteligibil.

Am scos viitorul ăsta din vântul de nord
l-am tras la groapa de gunoi, ştampilat cu data de azi
lăsând să plutească în aer şi alte viitoruri
netrăite, care s-au stins cu totul acum.

(în perioada 1 aprilie 2021 - 1 iulie 2021, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)