"Ne aflăm într-o situaţie cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. [...] Începând de astăzi se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul [...] ascultaţi mesajele oficialilor, respectaţi cu stricteţe regulile, păstraţi igiena mâinilor, evitaţi aglomerările, limitaţi cât se poate de mult orice deplasare! [...] Eu voi rămâne foarte implicat în continuare şi voi verifica personal cum se implementează toate aceste măsuri [...]" zise, pe 16 martie 2020, Preşedintele.
Ziggy l-a ascultat cu îngrijorare iar Tomi, impulsionat de tonul acestuia, s-a apucat să verifice personal starea de curăţenie din casă, începând chiar cu cotlonul de sub dulapul chiuvetei, ocazie cu care am aflat şi eu că bucătăria e mult mai mare decât credeam.
Curând, cei doi motani au înţeles că vor trebui să petreacă mult timp cu mine în casă şi au încercat să îmi arate de ce sunt în stare. Eu am fost în stare doar să stau pe canapea.
Foarte rar aveam chef să ies în oraş dar, după atâta stat în casă, îmi era foarte greu să mă hotărăsc cu ce să mă îmbrac. Ziggy era în stare să îmi aleagă el hainele, numai să petreacă câteva ore singur, fără mine.
Cu toate acestea, cei doi motani erau tot timpul pregătiţi să dea o raită pe afară pentru un zbor cu parapanta sau un picnic rapid.
Cu greu am reuşit să fac rost de câteva măşti la supra-preţ şi Tomi mi-a promis ca le păzeşte ca pe propriile mustăţi din bot. Eu îl bănuiesc că era cu ochii după păsări.
Activitatea cea mai intensă în timpul stării de urgenţă a fost somnul. Cel mai mult a dormit Tomi. Bine, el este şi cel mai frumos din casă, aşa se explică de ce e în stare să doarmă atât de mult.
S-a dormit dar s-a şi muncit. Unii au tras mâţa de coadă mai bine decât alţii.
Când nu am fost în stare să pun ceva pe masă am improvizat. Nu de imaginaţie am dus lipsă în pandemie.
Nicăieri nu-i ca acasă, casă, dulce casă.
