Cîntece excesive

„We shall have everything we want and there will be no more dying"
(Frank O'Hara)

dis-de-dimineaţă pornim după satin
vara trecută căutam cu frate-miu glet batoglet ipsos
la berea de după
m-a-ntrebat dacă nu-mi pare rău c-am vîndut apartamentul
după douăzeci de ani
la ieşirea din adolescenţă
practic acolo a murit tata
nu ştiu i-am răspuns
nu ştiam
timp de o lună m-am întors în fiecare noapte acolo
din obişnuinţă
nu găseam glet batoglet
acum nu găsim satin
andriescu are satin
radu?
un poem satin
aha
un poem deci
&
muzicanţi

pink floyd nu încap
zdob şi zdub cer prea mult
bregovic e ocupat
glume
de adolescenţi la ieşire
rapsozii botoşanilor sînt prea botoşăneni
cinci din armată
greieraşi
zece milioane două avans
subsemnatul mă angajez să-i cînt domnului dan sociu
&
costum

în cabina de probă e strîmt
transpir
trece lume pe lîngă perdeaua subţire
bă io am să port costum doar în sicriu
în adolescenţă
vorbe de bancă în parc la rockeri
la o poştă la o bidoaşcă
miha şi vînzătoarea îşi dau coate
chicotesc
a fucking conspiracy
&
discuţii

cine cîţi
tocmeală
miha mîngîie pisica
părinţii ciocnesc se pupă
sala nu e gata
n-avem naşi
n-avem bucătari
doar naşterea e sigură
se vorbesc antreuri
felu' unu felu' doi
transport
invitaţii
eu aduc cannabisu' îi
şoptesc mihaelei
puştani
&
acte

hivu' bun
sîngele bun
plămînii buni:

şpagă




Astăzi m-am trezit pe la 11. La televizor era Maddie&David. Domnişoara Dipesto – care e foarte comică – trebuia să-şi facă datoria de jurat. Ea era foarte încîntată, problema era cu Viola care avea o mare întrunire de familie şi, pentru a-şi impresiona rudele vroia să o aducă şi pe domnişoara Dipesto, în calitate de logodnică. Nu m-am uitat la tot episodul, aşa că nu ştiu ce s-a întîmplat pînă la urmă. Mi-am făcut o cafea şi m-am dus să cumpăr Cotidianul. Bineînţeles că mă interesa în special suplimentul (la care scriu Bogdan şi Eugen, acesta avînd şi un test psihologic pe care eu şi Mihaela ni-l facem în fiecare vineri; astăzi subiectul a fost „Cît de fericit eşti?", sau aşa ceva). Aşa cum plănuisem, ne-am apucat să facem suc natural de morcovi şi mere (am găsit la 4000 kilu, mai urîte, e adevărat, dar pentru suc sînt perfecte). Mihaela a curăţat morcovii şi eu am spălat merele. Apa era foarte rece şi, automat, m-am gîndit la începutul meu de reumatism din copilărie. Totuşi, am continuat să spăl cu apă rece căci, îmi ziceam eu, astfel sucul o să iasă rece şi proaspăt. Mihaela n-avea nici un chef să facem suc pentru că, zicea ea, „am o oră de spălat la maşinărie". Curiozitatea mea a învins, în cele din urmă. Ideea era să fac eu sucul, aparatul fiind prea zgomotos pentru ea şi vibraţiile ar fi putut să-i dăuneze fătului. Am dus storcătorul în camera cu calculatorul, în bucătărie n-aveam prelungitor şi era complicat să-l mutăm din sufragerie acolo sau să scoatem congelatorul din priză. Sucul a ieşit excelent. Prima tură a fost mai mult din morcovi şi avea pe deasupra o spumă roşiatică foarte apetisantă. Mă cam dureau picioarele – stăteam aplecat – dar, în principiu, îmi plăcea operaţiunea. Apoi am pus pîine la prăjit şi am mîncat-o cu margarină şi ceai de mentă. Am citit undeva că margarina provoacă arterioscleroză. Ne-am promis că juniorului o să-i dăm numai unt. Şi miere în loc de zahăr. Şi suc natural în fiecare dimineaţă.




mă simt rău&
mă caut pe google

e 11:30 miha la maternitate
de trei ore

mi-e greaţă&
n-a apărut nimic nou despre mine!

mă-nduioşează halatul ei comun de spital
vreau să fiu strîns în braţe

e o dimineaţă bună şi
nu ştiu ce-aş putea să-i duc de mîncare
&
am ieşit după ceapă şi
am văzut doi bărbaţi
fericiţi
lîngă o afumătoare şi
mi-am amintit de instalaţiile
lui bejenaru & arta contemporană care

(spre deosebire de ioana
fetiţa mea foarte
contemporană care
a trecut în 6 zile
de la perioada verde gălbui
la galben van
gogh/lucrează în pampers)

sucks!
&
abia aştept să crească ionuţa
să putem vorbi pe-ndelete

dimineaţa o găsesc lîngă mine pe pernă&
e foarte ciudat

miha îmi povesteşte cum ninge afară
cred că peste cîteva ore
voi da o fugă pîn-la fereastră

plănuim complicate mîncăruri din flori
şi mîncăm ouă

mi-ar fi plăcut să fi aruncat aseară la gunoi
şi un brad
ceea ce nu înseamnă
că am avut nişte sărbători mizerabile
dimpotrivă
&
am stabilit că ioana nu e fiica noastră

ea e prietena noastră
puţin cam infantilă
dar tocmai de-asta
atît de simpatizată
în gaşcă
&
cînd zîmbeşte
e o băbuţă
care flirtează
cu poştaşul
în ziua de pensie!

se spune că mirosul ei
îmi scade agresivitatea

dimineaţa îmi lipesc nasul
de obrazul ioanei
trag adînc în piept
cît să-mi ajungă pentru
întreaga zi
&
patru mîini aşază hăinuţele ude
pe-un calorifer mîini de bărbat
cu venele umflate degete galbene
unghiile netăiate şi mîini mici
mai îndemînatice
căciuliţe ciorăpei pe elemenţii albi
elemenţii negri în lumina
de iarnă
&
dacă ieşim din cameră
lăsăm radioul deschis
şi ea crede că sîntem cu ea

nu e nici o problemă
şi nouă ni s-a făcut la fel

duminica trecută
de exemplu
dădeau slujba
şi nenea teoctist
avea o zdrăngănică
exact ca a noastră!
&
şi toate minunile astea
vor fi şi mîine aici!

---

 Ascultaţi în interpretarea autorului poezia Au spus la televizor (496 kb) aflată pe CD-ul ce însoţeşte acest volum.