Despre LiterNet / Hartă site / Newsletter / Redacția
FOTOGRAFIE
DESTINAȚII
ATELIER
AGENDA
EDITURA
Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

balada iluziilor deşarte

19.01.2006





degenerase noaptea

într-o lacrimă dospită sub respiraţia deşartă a întunericului
navigatorii nu mai găseau drumul înapoi
la capătul de plumb al misterului cineva pescuia cu tâmpla
nu eram nici eu nu erai nici tu pe atunci
silabiseam amândoi într-o scoică versuri mirobolante şi decrepite
ce vezi tu acum e doar o umbră a mâinilor mele înfăşurate peste trupul dorinţei
şi lor le era teamă de singurătate
mi-au spus când s-au dărâmat podurile din cauza nefericirilor colective
mi-au spus: şi nouă ne e teamă oricât am fi de vânători
în mine creşteau tigrii disperării între două rafale de vânt cădeau răpuse clipele
de dangătul singurătăţii de atâta aşteptare
sufletul meu degenerase şi lor le era teamă de arbitrariu
mi-au spus când i-am întâlnit pe podul iluziei
bă ţie o să-ţi fie şi mai teamă
tu nu eşti vânător nu ai stofă materialul nu e bun
tu eşti doar un vis cu mâini
nu visător ci vis
tu eşti doar o aşteptare a ei o singurătate fără număr.

nu vezi cum se dărâmă podurile din cauza nefericirilor colective?




Arhiva rubricii

perpetuum mobile, Dan Mircea CipariuHotel, Cezar BaltagRugăciunea este ceea ce rămâne, Jaan Kaplinsky, traducere de Ioana Ieronimcând eram mic, visam să fiu și mai mic, Ioan Es. PopDiphylleia grayi, Ruxandra CesereanuToate articolele din această rubrică

0 comentarii

Arhiva rubricii

perpetuum mobile, Dan Mircea CipariuHotel, Cezar BaltagRugăciunea este ceea ce rămâne, Jaan Kaplinsky, traducere de Ioana Ieronimcând eram mic, visam să fiu și mai mic, Ioan Es. PopDiphylleia grayi, Ruxandra CesereanuToate articolele din această rubrică

Rubricile categoriei

Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile Hazardului

Publicitate

Sus