Aseară-am pierdut pământul la pocker.
Şi-am plecat, atârnat de bucata mea de zid,
smulsă din peretele casei unde n-am stat niciodată,
de vântul celor Patru Anotimpuri.
Prima semăna cu-a treia. Şi-a doua...
aştepta să se întâmple.
Le-am revăzut pe toate la umbra iederei
ţesute din riduri pe gât...
Inutil.
Aş putea oricând să-mi cumpăr înapoi copilăria.
Ştiu locul unde au ascuns-o ai mei,
Când am primit în schimb o conservă din peşte
perimată...
Oricum.
Prefer să mă plimb pe peretele casei cu cele Patru Amintiri,
din care nu mai ţin minte
decât una...
Cea de mâine.