Atelier LiterNet / Pablo Neruda: Insula VI

O Melanezie, atotputernic spic,
voi, insule de vînturi genitale,
născute şi-nmulţite-apoi de vînt.
Din lut, păduri, din semen zburător
sălbatic zămisli din mituri salbă:
O, Polinezie, piperul verde,
vărsat în mări de mîinile rătăcitoare
ale stăpînului din Rapa Nui, Seniorul Vînt.
Prima statuie din nisipul ud,
el o-nălţă şi-o risipi cu voioşie.
Statuia-a doua o făcu din sare,
marea vrăjmaşă-o prăvăli cîntînd.
A treia, dăltuită de Seniorul Vînt
un moai a fost, de piatră, şi-a rămas.
Au şlefuit-o palmele de aer,
mănuşi cereşti, azura-nvolburare,
lucrarea netezită de transparente palme:
un tors, o ridicare a Liniştii golaşe,
privirea plină de mister a pietrei,
triunghiularul clonţ al păsării ori provei
şi-n stàtuă miracolul unui portret:
Singurătatea, - iată chipul ei,
iar spaţiu-i chiar această necolţuroasă dreaptă,
şi depărtarea, - această lumină în dreptunghi.

(din volumul LA ROSA SEPARADA, 1973)

Traducere oferită de Institutul Cervantes.

Citiţi şi o evocare a lui Pablo Neruda semnată de Carlos Fuentes în Atelier LiterNet.

0 comentarii

Insula VI

Pablo Neruda

Arhiva rubricii

0 comentarii

Adăugare comentariu

Arhiva rubricii

Rubricile categoriei

Publicitate