16.09.2022
Ceea ce rămâne sfâșietor după toate plecările
mândria de-a fi întreg, târziu
când nu mai ești aproape nimic

poetul - nodurile unui nuc bătrân
în care se sparg cuțitele de argint
ale grabei

poetul - nu se mai zăresc
din tine
decât urmele lăsate de ceilalți

una dintre ele
(dar trebuie să te apropii mult, altfel nu vezi nimic)
are forma unei aripi de vultur

o urmă
poate o rană
munca unei dureri prelungite.

Și numai ironia
cu nările blânde și subțiri ca hârtia de biblie
suflându-ți în palmă

și numai nobila, numai înalta arteră aorta
curbându-se în bezna trupului
ca o superbă cârjă de episcop.

(în perioada 1 iulie 2022 - 30 septembrie 2022, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)

0 comentarii

Publicitate

Sus