divorţul infinit

să ai chef nebun să te desparţi şi să nu ai de cine
condamnat cu surle şi tobe să nu mai scrii poeme
şi să te chinui cu toate amintirile unei vieţi deloc

spectaculoase şi credinţa că orice ai face creştineşte
nu poţi schimba mare lucru atunci nu mai vezi
de ce trebuie să nu-ţi neglijezi crucea şi să-ţi cauţi

alta prin vecini pe dealul de-alături; şi imboldul de-a fi
un genghis khan al platitudinii de a vrea să fii însuţi
strigoiul Poeziei universale însuşi Imperiul metaforelor

sau măcar toţi Taţii noştri murmuraţi, răcniţi, cântaţi
de-a lungul vremii să ridici cruci şi spânzurători
şi s-aştepţi cuvinte noi cuvinte soldaţi cuvinte să nu

cunoască mila ce-o vrea; eu azi mă duc la treabă
azi mă cheamă spartacus îmi beau cafeluţa de dimineaţă
îmi pregătesc micul dejun şi apoi voi lua tramvaiul

şi mă duc la circ; voi fi ca de obicei un gladiator
revoltat şi mă voi lupta timp de opt ore cu o
pauză de 30 de minute cu Istoria