Haus der Lûge

O asistentă cât muntele îl aleargă pe Ţâcă pe culoarele albe, fluturând furtunul pentru clismă... mă, Petcule, să dea dracii în tine, stai, mă, locului să-ţi bag furtunul... ca într-un bizar ritual sexual pe dos... Ţâcă alergă cu pantalonii de pijama făcuţi ştreang în jurul gâtului, limba clopotului dintre picioare i se bălăngăneşte ca o contragreutate... după cum pare, clopotul lui Ţâcă suferă de elefantiază... îl incomodează teribil, iar el, din când în când, emite nişte sunete de pasăre de noapte: h-uh, h-uhu, cu o strălucire goală în priviri... Ceva de groază asistenta asta!

Domnul Năstase, când se duce la culcare, spune: mă duc să mor un pic. Poţi să nu-l crezi? Azi-dimineaţă avea o unghie vânătă.

Lui Coco nu-i place ciorba de fasole. Când nevastă-sa îi pune farfuria în faţă, se roşeşte, se agită, pufăie, învârte un ochi ca pe girofar, scoate fum pe urechi. Dragule, ţi-am zis de-atâtea ori să nu mai fumezi la masă? Un caz clasic de nepotrivire de caracter. Jur!

Messer Giorgio locuieşte pe strada Roma. El ştie că Coco fumează prea mult la masă. De unde? De la doamna Coco? Cică toată lumea ştie. Asta ce înseamnă? Că domna Coco...? Poţi să crezi ce vrei. Eu aşa am auzit.

Mişu e marinar. Vine de pe mare la cârciumă şi ridică paharul: fereşte-mă, Doamne, de duşmani că de prieteni mă feresc şi singur. Sau invers, cred că se cam îmbătase. În orice caz, tot aia e. Eu n-am băut nimic, parcă.

Domnul Lazăr e dentist. M-am dus la el că mă dureau dinţii. Zice, privindu-mă într-un anume fel: bagă-ţi căţelul ăsta de usturoi în ureche. Şi-am plecat, mirosind a piftie? a cârnaţi? Mă tem că domnul Lazăr e bucătar. Sau canibal. Din două una. Sau amândouă?

Domnul Năstase spune: Eu mă duc să mă culc. L-am privit cu îngrijorare. Fără nici un motiv anume. Dimineaţa n-a mai fost nimic pentru el. Şi nici el pentru noi. Greu de crezut, dar teribil de adevărat.

Domnul Coco şi messer Giogoio se întâlnesc în staţia de tramvai: Messer, zice domnul Coco şi îl împunge cu degetul în piept, am auzit nişte chestii. Şi eu, zice messer Giorgio, şi îl împunge cu degetul în piept pe domnul Coco. E greu să nu fi de acord.

Petcu, zis şi Ţâcă, citeşte ziarul: ăştia vor să ne omoare. Care ăştia?, întreb cuprins de-o bănuială. Ăştia, şi face semn cu bărbia spre ziar. Mă uit şi văd o poză cu bărbaţi în şorturi, alergând după o minge. Sună mobilul: Petcu acia, ţipă Ţâcă, zăăău, face el, apoi închide. Ăştia vor să mă bage în balamuc. Şi l-au băgat. Parcă ţi-am spus. Care ăştia? Am uitat să-l întreb.

Aşa nu se mai poate, nu ajungem nicăieri. Cine zice asta? Rusul ăla, îl cunoşti?

Haus der Lûge.