Să fii dur şi atît
E de-ajuns pentru vremea de azi.
Să te laşi mîngîiat cînd şi cînd de extaz,
Neuitînd să fii dur.
Să fii dur.
Să nu crezi în iubiri,
Să nu ai amintiri,
Să nu vezi ce e pur,
Să fii dur.
Să n-asculţi nici un val,
Să vezi cercul oval,
Să-ţi legi cerul cu şnur
Să fii dur.
Să-ţi ţii ora în ceas
Să n-ai timp de popas,
Să taci fără-nconjur,
Să fii dur.
Să uiţi tot ce s-a spus
Răsăritul s-a dus
E-ntuneric în jur,
Să fii dur.
Eu rămîn să visez
Pînă-n pînzele verzi
Dinspre mare în sus,
Răsărit din apus.
1 comentariu
Arhiva rubricii
Diphylleia grayi, Ruxandra CesereanuDescântec, Simona PopescuFiul risipitor, Gabriele Tinti, traducere de Ioana IeronimSamuel, Mariana MarinPământ pătruns în inimă, Gabriela MelinescuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate