La fotograf

Atât de fraged
privesc fotograful
care îmi va fura în cutia a neagră chipul ăl vechi.
Migratorii sunt încă în Asia.

Adolescenţă.
Ea, plete de cometă urmând-o,
abia inventa adoraţia.
Vidul îi era mireasma de pretutindeni.
La vântul solar se înfiorau munţii lui Venus, peisagiu femel, sexul însuşi.
Apoi mireasă cu mine alături:
preoţi de rocă şi fauna nuntind în peisaj
la lumina lactee. Acum însă încep a semăna
cu harta patriei trasă pe faţă,
scalp străin.
Vale şi deal, riduri şi mări
de sudoare, de sare, de sebum.
Codri împăroşaţi. Lacrimi de lavă.
Respir stratosferă.
Fiul
planiglobului.

(din volumul Patria, poporul şi io)